Simbolurile naționale ale României includ însemnele naționale și elementele tradiționale specifice țării, atât oficiale, precum drapelul, stema sau imnul României, cât și neoficiale, precum preparatele culinare, muzica sau costumele populare. Simbolurile oficiale ale României +Însemne și simboluri oficiale ale RomânieiSimbolImagineDescriere Drapelul național Drapelul României este tricolor, cu dungi verticale, albastru, galben și roșu. În timpul Revoluției de la 1821, aceste culori au compus steagul revoluționarilor și pentru prima dată li s-a atribuit un sens consemnat: „Libertate (albastru-„cer”), Dreptate (galben-„câmp”), Frăție (roșu-„sânge”)”. Tricolorul a fost adoptat pentru prima dată în Țara Românească în 1834. La 22 iunie 1861, Alexandru Ioan Cuza a decretat tricolorul ca drapel civil oficial al Principatelor Unite. Dispunerea verticală a culorilor a fost adoptată în 1868. Stema națională Stema României constă într-o acvilă aurită care ține o cruce ortodoxă, simbolul Dinastiei Basarabilor, nucleul în jurul căruia s-a format Valahia, una dintre cele trei provincii românești din Evul Mediu. Scutul pe care este așezată este azuriu, simbolizând cerul. Acvila ține în ghearele sale însemnele suveranității: un sceptru și o sabie, aceasta din urmă amintind de conducătorul Moldovei, Ștefan cel Mare, în timp ce buzduganul amintește de Mihai Viteazul, primul unificator al principatelor locuite în majoritate de români. Pe pieptul păsării se află un blazon cu simbolurile provinciilor istorice românești (Țara Românească, Moldova, Transilvania, Banat Oltenia și Dobrogea). Imnul național Deșteaptă-te, române! Deșteaptă-te, române! a fost compus și publicat în timpul Revoluției de la 1848. Cântat pentru prima dată la sfârșitul lunii iunie a aceluiași an în orașul Brașov, a fost imediat adoptat ca imn revoluționar. De atunci, acest cântec, care conține un mesaj de libertate și patriotism, a fost cântat în toate conflictele majore românești, inclusiv în timpul revoluției anticomuniste. În 1990 a devenit imn național, înlocuind imnul național din perioada comunistă „Trei culori”. Republica Democratică Moldovenească, pe parcursul scurtei sale existențe, între 1917 și 1918, precum și Republica Moldova între 1991 și 1994 au adoptat același imn național. 29 iulie a fost declarată „Ziua Imnului Național”, o sărbătoare publică în România. Ziua națională Ziua națională a României aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, când delegații românilor transilvăneni, sosiți în număr mare la Alba Iulia, au consfințit Unirea Transilvaniei cu România, desăvârșind Marea Unire. Această sărbătoare a fost stabilită după Revoluția din 1989 și marchează unirea Transilvaniei, dar și a provinciilor Basarabia și Bucovina cu Regatul României, în 1918. Anterior, sărbătoarea națională a României era pe 10 mai, ceea ce avea un dublu sens: era ziua în care principele de Hohenzollern-Sigmaringen, viitorul rege Carol I al României, a pus piciorul pe pământul românesc în 1866 și ziua în care principele, acum domnitor, a ratificat Declarația de independență față de Imperiul Otoman în 1877. În România comunistă, data sărbătorii naționale era stabilită la 23 august, pentru a marca răsturnarea din 1944 a guvernului profascist Ion Antonescu. Ziua IndependențeiZiua Independenței României celebrează ziua de , când Mihail Kogălniceanu, printr-un memorabil discurs, a proclamat independența României în uralele Adunării Deputaților. În aceeași după-amiază, Senatul a votat moțiunea, iar un cortegiu cu care și torțe a străbătut tot Bucureștiul. A doua zi, la 10/22 mai, se împlineau 11 ani de când domnitorul Carol sosise la București pentru a primi tronul Principatelor Unite și se anunțase deja o mare festivitate. Primul care a luat cuvântul a fost vicepreședintele Camerei, Dimitrie C. Brătianu: „Maestatea Voastră, Camera și Senatul au recunoscut independența României” față de Înalta Poartă. Astfel, 10 mai a devenit Ziua Națională a României în perioada regală. În 2015 a fost declarată sărbătoare națională, semnificând începutul domniei regelui Carol în 1866, obținerea independenței de stat și încoronarea primului Rege al României. Din 2021, 10 mai este oficial Ziua Independenței Naționale a României Limba oficială Limba română este una dintre limbile romanice, declarată limbă romanică orientală, parte a unui grup care mai include limba aromână, limba meglenoromână și limba istroromână, dar considerată de majoritatea lingviștilor români drept unica descendentă a limbii protoromâne, celelalte limbi ale grupului fiind de fapt dialecte, este vorbită de aproximativ 24 până la de oameni Drapelul de luptă Drapelul de luptă constituie simbolul unităților militare, cu stema României în centru și simbolul de armă în colțuri. Urmând tradițiile armatei romane, o acvilă este plasată la partea superioară a lancei. Patronul spiritual Sfântul Andrei, patronul spiritual al României potrivit Bisericii Ortodoxe Române, a predicat Evanghelia în Sciția, care includea provincia Dobrogea (Scythia Minor). Legenda spune că Sfântul Andrei a ajuns în Dobrogea într-o iarnă grea și s-a refugiat într-o peșteră, unde a lovit pământul cu bastonul și a dat naștere unui izvor, cu apa căruia i-a botezat pe localnici și a vindecat bolnavi. Ziua de sărbătoare a Sfântului Andrei a fost declarată hramul Dobrogei în 1994 și hramul României în 1997, 30 noiembrie devenind zi de sărbătoare națională în 2012. Floarea națională Bujorul românesc (Paeonia peregrina) a fost declarat floare națională oficială în 2022. Ziua Bujorului românesc este sărbătorită pe 15 mai. Sportul național Oina, sport tradițional practicat în toate provinciile istorice românești, a fost declarat sport național. La data de 14 martie 2023, Camera Deputaților a votat ca oina să devină sportul național al României iar ziua de 9 mai să devină Ziua Națională a Oinei. Simboluri neoficiale