La 24 noiembrie 2024 au avut loc alegeri prezidențiale în România, turul I. Un al doilea tur trebuia să aibă loc la 8 decembrie 2024. La 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat rezultatele întregului prim tur și a dispus reorganizarea procesului electoral, invocând multiple nereguli și încălcări ale legislației electorale care au compromis integritatea procesului.
Aceasta este o cronologie a anulării / amânării alegerilor prezidențiale în România din 2024:
Duminică, 24 noiembrie Au avut loc alegerile prezidențiale, turul I. Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc, urmat de Elena Lasconi.
Luni, 25 noiembrie Marcel Ciolacu a demisionat din funcția de președinte al PSD după obținerea locului al treilea. Nicolae Ciucă a demisionat de la conducerea PNL, partidul înregistrând cel mai slab scor la prezidențiale din ultimii 34 de ani: 8,79% (811.952 voturi din 9.242.198 valabil exprimate).
Klaus Iohannis a declarat că nu a primit informări despre ingerințe externe în procesul electoral.
Marți, 26 noiembrie Rezultatul primului tur a stârnit reacții internaționale din partea aliaților NATO, unii analiști exprimând îngrijorări privind orientarea geopolitică a României. Elena Lasconi a pledat pentru o alianță pro-UE și pro-NATO. Călin Georgescu a susținut prima sa declarație publică, fără a răspunde întrebărilor presei.
Miercuri, 27 noiembrie Președintele Klaus Iohannis a convocat o ședință CSAT pentru data de 28 noiembrie, la Palatul Cotroceni.
Joi, 28 noiembrie CCR a dispus renumărarea voturilor din secțiile de votare, în urma unei contestații depuse de Cristian Terheș.
Ședința CSAT a evidențiat un „tratament preferențial” acordat de TikTok candidatului Călin Georgescu, pe baza informațiilor furnizate de SRI, SIE, STS și MAI.
AEP a sesizat Parchetul și Poliția pentru verificarea finanțării campaniei lui Călin Georgescu, care raportase zero cheltuieli electorale.
Vineri, 29 noiembrie Mai multe organizații de afaceri (Camera de Comerț Americană, Camera de Comerț Româno-Germană, Confederația Patronală Concordia etc.) au emis un comunicat prin care au îndemnat la menținerea traiectoriei pro-UE și pro-NATO a României.
A început votul în diaspora pentru alegerile parlamentare.
Sâmbătă, 30 noiembrie Nu sunt înregistrate evenimente majore specifice legate de procesul electoral.
Duminică, 1 decembrie Au loc alegeri parlamentare în România.
Luni, 2 decembrie Curtea Constituțională a României (CCR) a validat rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, după renumărarea voturilor, respingând contestația lui Cristian Terheș și confirmând turul al doilea pe 8 decembrie între Călin Georgescu și Elena Lasconi.
Marți, 3 decembrie Nu sunt înregistrate evenimente majore specifice legate de procesul electoral.
Miercuri, 4 decembrie CCR a respins sesizări pentru anularea primului tur, invocând depășirea termenului legal de 3 zile de la votare (conform art. 133 din HG 1061/2024).
După desecretizarea documentelor CSAT, au fost depuse 4 sesizări la CCR privind influențe externe, formulate de Calea Europeană, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (Academia Română) și SNSPA.
Matthew Miller, purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, a exprimat îngrijorări privind raportul CSAT despre activități cibernetice rusești menite să influențeze scrutinul, subliniind importanța integrității electorale și a ancorării României în alianțele occidentale.
Joi, 5 decembrie Sondajele preelectorale indicau o competiție strânsă în turul al doilea.
A avut loc un protest pro-european în Piața Universității, cu mii de participanți.
Vineri, 6 decembrie CCR a anulat în unanimitate întregul proces electoral prezidențial, invocând neregularități multiple care au afectat libertatea votului, egalitatea de șanse și finanțarea campaniei, dispunând reluarea de la zero; Motivarea CCR a detaliat vicii sistemice în toate etapele, inclusiv distorsionarea votului și nerespectarea legislației electorale.
Votul din diaspora pentru turul al doilea, început anterior, a continuat temporar pentru peste 15.000 de persoane, dar a fost oprit ulterior.
Elena Lasconi (USR) a declarat pe Facebook că va continua să apere democrația împotriva sistemului corupt.
Călin Georgescu a cerut BEC și AEP să respecte votul popular, notând lipsa sancțiunilor imediate pentru neaplicarea deciziei CCR.
Reacții și urmări Până la acel moment, autoritățile nu publicaseră probe detaliate privind implicarea unui stat străin, fapt semnalat de mai multe organizații civice și comentatori.
: Președintele interimar Ilie Bolojan a solicitat, la 28 februarie 2025, informații instituțiilor despre motivele anulării; doar Ministerul Public a răspuns, menționând dosare în curs.
Traian Băsescu a criticat anularea ca fiind nejustificată, sugerând un plan intern pentru invalidare fără probe și riscând nerecunoașterea alegerilor din mai 2025 de către state străine.
Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki a contestat decizia CEDO din 6 martie 2025 (cauza nr. 37327/24), care a respins ca inadmisibilă o cerere legată de anulare.
Sondaj IRES Un sondaj IRES (17-20 decembrie 2024, 964 respondenți, marjă eroare 3,2%) indică 60% dintre respondenți considerând decizia CCR greșită; dintre potențialii votanți din turul 2, 37% pentru Lasconi, 63% pentru Georgescu.
Reacții internaționale : Comisia Europeană a reacționat la anularea alegerilor prezidențiale din România prin susținerea integrității procesului electoral și inițierea unor acțiuni împotriva platformelor implicate.
: Președintele Poloniei Andrzej Duda a declarat la 5 februarie 2025 că ar apăra rezultatul scrutinului prin proteste dacă Polonia ar urma scenariul românesc, sugerând intervenții ale Comisiei Europene.Președintele Poloniei îndeamnă la proteste, dacă votul va fi anulat ca în România
: Ambasadorul rus Vladimir Lipaev a negat influența Rusiei în februarie 2025, afirmând că dovezile implicării SUA sunt evidente.
: J.D. Vance a criticat la München (februarie 2025) anularea ca bazată pe suspiciuni slabe de dezinformare rusă, subliniind fragilitatea democrației afectate de campanii online ieftine; declarația a provocat reacții în Europa, iar Ambasada SUA la București a repostat-o după amânarea Visa Waiver. Directorul DNI Tulsi Gabbard a reiterat critici similare, acuzând partenerii europeni de subminarea democrației în cazuri ca România.
: Comisia Europeană a luat cele mai agresive măsuri de cenzură în timpul alegerilor prezidențiale din România din 2024. În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din luna precedentă, câștigate de puțin cunoscutul candidat populist independent Călin Georgescu, după ce serviciile de informații românești au susținut că Rusia l-a susținut pe Georgescu printr-o campanie coordonată pe TikTok. See Thomas Grove & Alan Cullison, Romania Scraps Election After Russian Influence Allegations, WALL. ST. J. (Dec. 6, 2024). Documentele interne TikTok prezentate Comitetului par să submineze această narațiune.See, e.g., TikTok Response to Commission RFI (Dec. 13, 2024), Ex. 268; TikTok Response to Commission RFI (Dec. 7, 2024), Ex. 266. În documentele transmise Comisiei Europene, care a folosit acuzația nedovedită de interferență rusească pentru a investiga practicile de moderare a conținutului TikTok, TikTok a declarat că „nu a găsit și nici nu i s-a prezentat nicio dovadă a unei rețele coordonate de 25.000 de conturi asociate cu campania domnului Georgescu” - principala acuzație a autorităților de informații.TikTok Response to Commission RFI (Dec. 7, 2024), see Ex. 266.AMENINȚAREA CENZURII STRĂINE, PARTEA A II-A: CAMPANIA EUROPEI DE CENZURĂ A INTERNETULUI GLOBAL
, : Franța și Italia au reacționat oficial la anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024 prin îngrijorări privind ingerințele rusești și susținerea măsurilor UE.
Note
Bibliografie
Documente CSAT desecretizate (SRI I & II): Rapoarte despre TikTok și ingerințe. Hotărârea CCR nr. 32/2024 (6 decembrie 2024): Anularea alegerilor. Raport VIGINUM Franța: Manipularea TikTok.
Vezi și Listă de alegeri care au fost anulate Acuzații de interferențe ale Rusiei în alegerile prezidențiale din România din 2024
Legături externe Lasconi explică anularea alegerilor prezidențiale. A refuzat să numească un anumit personaj șef la SRI, romanialibera.ro, 1 mai 2025 Birou Electoral Central pentru prezidențiale
Categorie:2024 în România România, Prezidențiale