Alexandre Falguière, () a fost un sculptor și pictor francez.

Biografie Alexandre Falguière s-a născut la , la domiciliul părinților săi, rue Valade nr. 5 din Toulouse. Tatăl său, Joseph, a fost ebenist.

La Școala de Arte Frumoase și Științe Industriale din Toulouse, a intrat în clasa de sculptură a lui (1788-1861).« Chronique » [Nécrologie Bernard Griffoul-Dorval], In : M. F. Lacointa (dir.), Revue de l'Académie de Toulouse, Toulouse, Imp. Chauvin, 1861, (en ligne). Rezultatele sale au convins municipalitatea să-i acorde un subsidiu care să îi permită să își completeze pregătirea la Paris. Încercând să-și îmbunătățească veniturile în vederea înscrierii la Școala de Arte Frumoase din Paris, s-a angajat mai întâi în cadrul firmei foarte prospere de atunci a sculptorului Albert-Ernest Carrier-Belleuse (1824-1887), apoi a lucrat cu ( 1810-1875).Léonce Bénédite, Gustave Larroumet (préf.), Alexandre Falguière, Librairie de l'art ancien et moderne, 1902, (en ligne).

Apropiindu-se de limita de vârstă pentru admiterea la Beaux-Arts din Paris, a hotărât în cele din urmă să intre în 1854. Admis în atelierul lui , Alexandre Falguière a câștigat, alături de , primul Grand Prix de Rome pentru sculptură în 1859 cu basorelieful Mézence rănit, salvat de curajul fiului său ..

A fost oaspete la Villa Medici din Roma între 1860 și 1864« Jean-Alexandre Joseph Falguière », notice dans la base de données des pensionnaires sur le site de la villa Médicis villamedici.it, consulté le . unde l-a cunoscut, în 1861, pe compatriotul său din Toulouse (1833-1902)« Raymond Barthélemy », notice dans la base de données des pensionnaires sur le site de la villa Médicis villamedici.it, consulté le ., câștigător al Prix de Rome în 1860, fost elev al lui Griffoul-Dorval ca el. După întoarcerea sa de la Roma la începutul anului 1866, a venit să stea și rue de l'Ouest 36 (districtul Luxemburg, în prezent rue d'Assas 68) unde Falguière s-a stabilit definitivLéonce Bénédite, Gustave Larroumet (préf.), Alexandre Falguière, Paris, Librairie de l’art ancien et moderne, 1902, (en ligne).Explication des ouvrages de peinture, sculpture, architecture… des artistes vivants… exposés au Palais des Champs-Elysées le , Paris, Mourgues Frères, successeurs de Vinchon, 1866, (en ligne)..

În 1882, a fost numit profesor la École des beaux-arts din Paris și ales membru al . Studenții lui Falguière au fost Antonin Mercié, , , , , și , cel mai faimos dintre ei fiind .

A fost avansat comandant al Legiunii de Onoare.

În 1898, Falguière a fost însărcinat să realizeze Monumentul lui Balzac după ce , sponsorul acesteia, respinsese lucrarea lui Auguste Rodin. Afacerea a stârnit un scandal pe care presa l-a descris drept "a doua afacere Dreyfus" pentru că Émile Zola îl susținea pe Rodin.. Pentru a dovedi că acest episod nu le-a afectat în niciun fel prietenia, Falguière a creat bustul lui Rodin pentru Salonul din 1897, iar Rodin a sculptat, la rândul său, un bust al lui Falguière..

Printre comenzile publice, putem distinge Monumentul cardinalului Lavigerie pentru orașul Bayonne, al cărui ipsos se păstrează la Toulouse la , Monumentul lui din Toulouse, Monumentul lui Gambetta din Cahors, Monumentul lui La Fayette din Washington./Quelques maîtres de la sculpture à Toulouse. : Alexandre Falguière, Musée des Augustins.

Slăbit de boală, a plecat la Nîmes pentru a instala Monumentul lui Alphonse Daudet. La câteva ore după întoarcerea sa grăbită la Paris, Alexandre Falguière a murit la 19 aprilie 1900 la domiciliul său din rue d'Assas 68, lăsând-o văduvă pe Blanche Charlotte Virginie, născută Veidie,Archives de Paris , acte de décès , année 1900 () . cu 19 ani mai mică decât el. Este înmormântat la Paris, în cimitirul Père-Lachaise.

Pictorul miniatura| Cain purtând trupul lui Abel (1876), Muzeul de Arte Plastice din Carcassonne. În paralel cu activitatea sa de sculptor, Alexandre Falguière a practicat și pictura. În anii 1870, a realizat pânze de mari dimensiuni, precum studiul pregătitor Diane șezând (1878), păstrat la Paris la Muzeul Rodin. El a compus Les Lutteurs (1875), păstrat la Paris la Musée d'Orsay care face parte din estetica realismului. A expus Madeleine, o compoziție religioasă, la Salonul din 1887.

Lucrări în colecții publice

Statele Unite ale Americii

Los Angeles, Muzeul de Artă al comitatului Los Angeles: Rezistență, 1870. Washington: Monumentul lui La Fayette, 1891, bronz.

Franța

Cahors: Monumentul lui Léon Gambetta, 1884. Muzeul Cahors Henri-Martin: Masca mortuară a lui Léon Gambetta, 1882, ipsos; Bustul lui Léon Gambetta, 1887. Carcassonne, Muzeul de Arte Frumoase: Cain purtând trupul lui Abel, 1875, ulei pe pânză; Bustul lui , 1898, bronz. Chambery: La Sasson, monument al Savoiei, 1892. Dijon, muzeul Magnin: Măști pentru copii și femei, 1870-1900; Masca lui Louise Abbéma, circa 1879.

alt=Triomphe de la Révolution, groupe monumental représentant un char tiré par des chevaux s’apprêtant à « écraser l’Anarchie et le Despotisme », est installé au sommet de l’arc de triomphe de l'Étoile à Paris de 1882 à 1886. Il est visible sur cette photographie prise durant les funérailles de Victor Hugo, le 31 mai 1885.|miniatura| Modelul grupului monumental Triomphe de la Révolution, instalat în vârful Arcului de Triumf de l'Étoile, este vizibil în această fotografie realizată cu ocazia înmormântării lui Victor Hugo, la .

Grenoble, : Triomphe de la Révolution, aproximativ , model la scară naturală (1:1) din lemn și ipsos al grupului monumental reprezentând un car tras de cai care se pregătește să „zdrobească anarhia și despotismul”, ridicat în vârful Arcului de Triumf de l'Étoile din 1882 până în 1886, când a fost demolat și îndepărtat deoarece era foarte expus la intemperii, se deteriora și era amenințat cu ruina21. Bronzul monumental planificat nu a fost niciodată turnat22. Laon, Musée d'Art et d'Archéologie: Diane chasseresse, bronz, operă furată în 1997;. Diane chasseresse, statuetă din bronz. Marsilia, grădina Puget: Monument à l'abbé Dassy, 1892, grup din marmură. Nantes: école Saint-Joseph-du-Loquidy : Monument à saint Jean-Baptiste de La Salle.. muzee de artă: Diane, 1888, ipsos; Portrait de Léon Mestayer, bronz; Portrait de Madame Mestayer, marmură; Femme à la rose, ipsos patinat. Narbonne, Musée des Beaux-Arts de Narbonne Baigneuse surprise, marmură Nemours, castel-muzeu: Émile Gebhart, 1861, medalion în ipsos, ; Ernest Guiraud, compozitor, medalion în ipsos, . Paris : École nationale supérieure des beaux-arts: Mézence blessé, préservé par l'intrépidité de son fils Lausus, 1859, ipsos. Grands Magasins Dufayel: Le Travail et l'Épargne, 1892, grup de bronz care împodobește o nișă din fațadă, locație actuală necunoscută. Maison de Balzac: Buste de Balzac, 1899, marmură. Musée d'Orsay: Vainqueur au combat de coqs, 1864, statuie din bronz;Vainqueur au combat de coqs . Tarcisius, martyr chrétien, 1868, statuie din marmură;Tarcisius, martyr chrétien .Le peintre américain Kehinde Wiley s'inspire de l'œuvre de Falguière dans son tableau Christian Martyr Tarcisius (2008). Lutteurs, 1875, ulei pe pânză, 231 x 177 cm.; L'Asie, 1878, statuie din fontă, Expoziția Universală din 1878 de la Paris, una dintre cele șase sculpturi create pentru seria Les Six Continents, care împodobea Palatul Trocadero; La Danseuse, 1896, statuie de marmură bazată pe un mulaj din ghips al corpului lui Cléo de Mérode;culture.gouv.fr Notice du musée d'Orsay sur la base Joconde. Triomphe de la Révolution, circa 1882, model de ceară, 97 x 130 x 99 cm.Notice base Joconde. Parc Monceau: Ambroise Thomas, 1902. Place de Breteuil: Monument à Pasteur, 1908, grup din marmură, completat de Victor Peter și Louis Dubois după moartea lui Falguière. Palais de la découverte : L'Inspiration guidée par la Sagesse, sculptură ecvestră și basorelief. : Poetul călare pe Pegas, 1897, statuie ecvestră din bronz Reims, Musée des Beaux-Arts: Cléo de Mérode, 1900, marmură; Diane, 1900, marmură. Rouen: fontaine-réservoir Sainte-Marie: L'Élevage, La Ville de Rouen și L'Agriculture, 1879, grup alegoric din piatră. place Saint-Clément: fontaine Jean-Baptiste de La Salle, 1875, grup din bronz. Toulouse: Biserica Sainte-Germaine: Germaine de Pibrac, 1877, marmură. Grand Rond: Vainqueur au combat de coqs, 1864, bronz. Musée des Augustins : Vainqueur au combat de coqs, 1864; La Suisse accueille l’Armée française, 1874, teracotă; Diane, 1882, ipsos; La Musique, 1889; À la porte de l'École, 1889; Femme au paon, 1890; Henri de La Rochejaquelein, 1895, statuie în ipsos; Nymphe courant, marmură. Place Georges-Guillaumin: Monument à Balzac, 1902, piatră. Place Wilson: Monument à Goudouli, 1898, în colaborare cu elevul său Mercié și cu arhitectul Paul Pujol.

Grecia Atena: Grecia către Lord Byron, 1896, statuie proiectată de , apoi preluată și sculptată de Falguières la moartea sa..

Vietnam Ho și Min: Monumentul lui Léon Gambetta, 1892, replică a monumentului Cahors. A fost înlăturată în 1955 și nu mai știe unde se află. « Icons of old Saigon, the Gambetta monument » sur le site Historicvietnam.com.

Elevi

(1863-1942) , din 1889 până în 1894.

(1863-1916)

Ernest Henri Dubois (1867-1949)

(1856-1935)

(1850-1904) (1860-1912), prix de Rome en 1886

, prix de Rome en 1874

Antonin Mercié

(1854-1942), din 1872 până în 1884.

Onoruri În Paris, o piață, o stradă și o stație de metrou poartă numele lui. În Toulouse, o stradă, o școală primară și o grădiniță publică poartă numele lui.

Note

Bibliografie . Les « Toulousains » plâtres originaux et sculptures du , Toulouse, Musée des Augustins, 1991, 51 p. — Catalogue de l'exposition du 1er octobre 1991 au 6 janvier 1992 au musée des Augustins de Toulouse. Emmanuel Schwartz, Les Sculptures de l'École des Beaux-Arts de Paris. Histoire, doctrines, catalogue, Paris, Beaux-Arts de Paris, 2003. . . .

Categorie:Nașteri în 1831 Categorie:Nașteri pe 7 septembrie Categorie:Decese în 1900 Categorie:Decese pe 19 aprilie Categorie:Pictori francezi din secolul al XIX-lea Categorie:Sculptori francezi Categorie:Oameni din Toulouse Categorie:Sculptori din secolul al XIX-lea