Fiat 1100

Fiat 1100 reprezintă o serie de automobile compacte produse de producătorul italian Fiat între anii 1953 și 1969. Acest model a fost conceput ca succesor al Fiat 1100 E, un derivat al versiunii prebelice cu caroserie pe șasiu Fiat 508 C Balilla 1100. Modelul 1100 a fost modernizat treptat până când a fost înlocuit de noul Fiat 128 în 1969. Au existat, de asemenea, o gamă de vehicule comerciale ușoare ale modelului 1100, cunoscute mai târziu sub numele de Fiat 1100T, care au rămas în producție până în 1971. Modelul Fiat 1100 D a avut o durată semnificativă de producție în India, unde compania Premier Automobiles a continuat să îl fabrice până la sfârșitul anului 2000.

Context

Similar cu alți producători de automobile, după Al Doilea Război Mondial, Fiat a continuat să producă și să modernizeze modelele din perioada interbelică. Primul model original postbelic al companiei a fost Fiat 1400, introdus în 1950. Acesta a reprezentat prima mașină Fiat cu caroserie portantă, înlocuind modelul Fiat 1500 din 1935.

Modelul intermediar dintre Fiat 1500 și micul 500 a fost 1100 E, ultima evoluție a modelului 508C Nuova Balilla 1100, lansat pentru prima dată în 1937. Succesorul acestuia, cunoscut sub codul Tipo 103, urma să utilizeze caroserie portanta, iar motorul de 1,1 litri al modelului 1100 E a fost păstrat neschimbat.

Similar cu alți producători de automobile, după Al Doilea Război Mondial, Fiat a continuat să producă și să modernizeze modelele care au fost inițial lansate în perioada interbelică. Primul model original postbelic al companiei a fost Fiat 1400, introdus în 1950. Acesta a reprezentat prima mașină Fiat cu caroserie portantă, înlocuind modelul Fiat 1500 din 1935.

1100

1953: 1100/103

Fiat Nuova 1100, cunoscut și sub numele de Fiat 1100/103 conform codului intern al proiectului, a fost lansat oficial în aprilie 1953 la Salonul Auto de la Geneva. Spre deosebire de 1100 E pe care l-a înlocuit, 103 avea o caroserie modernă cu patru uși, de tip pontoon, și structură portanta, ambele introduse pentru prima dată în gama Fiat odată cu modelul 1400 din 1950.Becker, p. 85.

În timp ce caroseria modelului 103 era complet nouă, motorul acestuia provenea dintr-o linie bine testată. Motorul inițial a debutat în 1937 pe predecesorul modelului 1100 E, 508 C Balilla 1100. Actualizat sub denumirea de tip 103.000, motorul de 1.089 cm³ cu patru cilindri și supape în cap, alimentat de un carburator vertical Solex sau Weber, dezvolta o putere de 36 CP CUNA (26 kW) la 4.400 rpm, oferind o creștere de doar un cal-putere față de modelul 1100 E. Transmisia manuală cu patru trepte avea sincronizare pe ultimele trei trepte și o manetă de schimbare a vitezelor montată pe coloană, o soluție la modă în acea perioadă. Viteza maximă a vehiculului era de 116 km/h.

Noul model era oferit în două versiuni diferite: spartanul Tipo A și versiunea mai bogată Tipo B. Prima variantă era disponibilă exclusiv într-o nuanță de maro-cenușiu, avea scaune față separate în locul unei banchete, trimuri exterioare reduse și nechromate, precum și lipsa unui sistem de încălzire și ventilație. Modelele exportate cu volan pe dreapta ale variantei Tipo A erau disponibile doar în culoarea neagră, fiind echipate și cu un sistem de încălzire și ventilație. De asemenea, acestea aveau trimuri laterale ușor mai late decât variantele Tipo B.

Pe versiunile cu volan pe stânga ale ambelor variante, Tipo A și Tipo B, bordul avea un ecuson mare din plastic (în partea dreaptă) inscripționat „Millecento”, care acoperea orificiul unde se putea instala un radio. Totuși, pe modelele cu volan pe dreapta, acest ecuson, amplasat în partea stângă, era inscripționat cu „Fiat 1100” pe Tipo A și „Millecento” pe Tipo B. Un element distinctiv al modelelor 103 din anii 1950 erau ușile, toate articulate pe stâlpul central. Acest lucru s-a schimbat abia în 1960, când modelul 1100 a început să adopte caroseria mai modernă a modelului Fiat 1200 Granluce.

1100 TV La Salonul Auto de la Paris din octombrie 1953, Fiat a lansat o versiune sportivă a modelului 103, denumită 1100 TV—prescurtare pentru Turismo Veloce. Modelul TV era echipat cu un motor îmbunătățit (tip 103.006), care dezvolta 48 CP CUNA (35 kW) la 5.400 rpm, față de 36 CP (26 kW) ale versiunilor standard, datorită unui carburator dublu Weber și unui raport de comprimare mai ridicat de 7,4:1 (comparativ cu 6,7:1). În 1954, raportul de comprimare a fost mărit la 7,6:1, iar puterea a ajuns la 50 CP CUNA. Viteza maximă a modelului TV era de 135 km/h.

O altă diferență mecanică notabilă era arborele de transmisie, format din două piese în loc de una, pentru a reduce vibrațiile torsionale intensificate de puterea crescută a motorului.

miniatura|stanga|Versiunea de vârf: 1100/103 TV Caroseria modelului TV, realizată de departamentul Carrozzerie Speciali al Fiat, se distingea printr-un geam spate mai mare și curbat, precum și prin aripi spate proeminente, care susțineau stopuri de formă diferită. Un element distinctiv al modelului TV era un singur proiector pentru ceață, integrat în grilă și flancat de două „mustăți” cromate. Alte elemente exterioare specifice includeau bare laterale cromate mai groase inscripționate „1100 TV” și „Fiat Carrozzerie Speciali”, un ornament mai înalt pe capotă, capace de roți speciale și anvelope cu flanc alb.

Un element distinctiv al modelului TV era un singur proiector pentru ceață, integrat în grilă și flancat de două „mustăți” cromate. Alte elemente exterioare specifice includeau bare laterale cromate mai groase inscripționate cu „1100 TV” și „Fiat Carrozzerie Speciali”, un ornament mai înalt pe capotă, capace de roți speciale și anvelope cu flanc alb.

Standard, modelul TV era vopsit în culori bicromatice, cu acoperișul și jantele realizate în nuanțe contrastante. Interiorul includea un volan cu două spițe din celuloiză în stil „carapace de țestoasă”, tapiserie din material textil și vinil bicolor, covorașe integral colorate și, până la sfârșitul anului 1954, scaune sport rabatabile opționale în locul banchetei standard.

La un preț de 1.225.000 lire italiene (preț în 1953), Fiat 1100 TV era semnificativ mai costisitor decât versiunile standard Tipo A și B, care costau respectiv 945 și 975 mii lire.

Modelul TV a fost apreciat de clienții sportivi ai Fiat, care l-au înscris în numeroase competiții; printre cele mai prestigioase succese se numără câștigarea clasei la Mille Miglia 1954 și 1955, precum și o victorie absolută la raliul trans-african Cape Town–Algiers din 1954. miniatura|stanga|1100 Familiare, aici un model din 1958

1100 Familiare Un nou stil de caroserie pentru modelul 1100 a fost prezentat la Salonul Auto de la Geneva din 1954, o versiune break cu cinci uși denumită 1100 Familiare. În alte țări, modelul era cunoscut sub denumirile 1100 Family, 1100 Familiale, 1100 Kombiwagen sau 1100 Familiar, în funcție de limba locală: engleză, franceză, germană și spaniolă.

Portiera spate era articulată lateral, iar bancheta din spate, acoperită cu vinil, putea fi pliată pentru a forma o suprafață plană de încărcare, capabilă să susțină o sarcină de 300 kg. O a treia banchetă cu două locuri, amplasată în față, permitea transportul unui al cincilea și al șaselea pasager, putând fi pliată la nivelul podelei portbagajului când nu era utilizată. Din punct de vedere mecanic, în afară de anvelopele mai înalte, modelul Familiare era identic cu berlina standard.

1100 TV Trasformabile

Modelul 1100/103 TV Trasformabile, un roadster cu două locuri, a fost lansat în martie 1955 la Salonul Auto de la Geneva din 1955. Acesta a fost bazat pe mecanica modelului 1100 TV. Similar berlinei Turismo Veloce, designul cu influențe americane al modelului Trasformabile a fost realizat de Dipartimento Carrozzerie Derivate e Speciali, departamentul de caroserii speciale al Fiat, condus de inginerul și designerul Fabio Luigi Rapi.

Au fost fabricate 571 de exemplare din prima serie Trasformabile. În 1956, modelul a beneficiat de o actualizare care a inclus un motor mai puternic (cu trei cai-putere suplimentari) și o suspensie spate modificată; au fost fabricate încă 450 de exemplare.

În 1957, a fost produs un model tranzitoriu al 1100 TV Trasformabile, caracterizat printr-un stil exterior actualizat, păstrând în același timp un interior identic, înainte de lansarea modelului 1200 Trasformabile. Aceste modele de tranziție sunt extrem de rare și au fost destinate în principal piețelor de export. Odată cu lansarea modelului 1200 Trasformabile în același an, acesta a fost echipat cu un motor mai puternic de (1221 cm³). Producția acestui model a continuat până în 1959, cu aproximativ 2.360 de exemplare fabricate. Versiunea de 1,2 litri a primit și mici modificări la designul frontal și posterior, cea mai vizibilă fiind farurile mai mari.

1100 TV coupé Pinin Farina Între 1954 și 1956, carosierul italian Pinin Farina a produs și vândut independent un coupé 2+2 cu două uși, bazat pe mecanica modelului 1100 TV, într-o serie mică de aproximativ 780 de exemplare. Designul a fost prezentat pentru prima dată la Salonul Auto de la Paris din 1953, iar un exemplar a fost înscris de Umberto Agnelli într-o competiție desfășurată în 1954 lângă Torino, Cupa Orbassano de 6 ore.

Caroseria construită manual era realizată din oțel, având uși, capotă și capacul portbagajului din aluminiu; începând cu 1955, a fost utilizat un geam spate panoramic, similar cu cel întâlnit la modelele Ferrari caroserii Pininfarina.

1956: 1100/103 E

În iunie 1956, după trei ani și 257.000 de automobile produse, întreaga gamă 1100/103 a fost actualizată. Noua serie a primit codul de tip 103 E. Toate modelele—berlinele tip A și B, Familiare, TV și TV Trasformabile—au fost continuate.

Raportul de comprimare al motorului standard a fost crescut la 7:1, iar al motorului Turismo Veloce la 8:1, rezultând în creșterea puterii la 40 CP CUNA la 4.400 rpm și respectiv 53 CP CUNA la 5.200 rpm.

Berlinele standard au primit ornamente cromate noi și o grilă a radiatorului reproiectată, caracterizată prin bare verticale și o lampă de ceață dreptunghiulară în mijloc, în stilul modelului TV. Modelul TV a avut o grilă similar reproiectată, dar cu două lămpi de drum dreptunghiulare, amplasate sub fiecare far.

Interiorul a fost de asemenea modernizat, incluzând un nou tablou de bord cu vitezometru tip bandă, un volan din plastic de culoare fildeș și o față inferioară a bordului tapițată. Alte noutăți includ un torpedo, cotiere pe toate cele patru panouri de uși redesenate, tapițerie bicoloră pentru scaune și un spălător de parbriz. Spațiul pentru bagaje a fost îmbunătățit prin adoptarea unui spătar rabatabil pentru bancheta spate și mutarea roții de rezervă sub podeaua portbagajului.

Roadsterul Trasformabile a fost și el actualizat conform specificațiilor TV ale seriei 103 E. Modelul 103 E TV Trasformabile poate fi identificat prin detalii precum semnalizatoarele, care nu mai erau susținute de tije cromate, ci atașate direct pe aripile frontale.

1958: 1100/103 D În septembrie 1957, modelul 1100 a fost din nou actualizat, devenind modelul anului 1958, cu modificări notabile, inclusiv un spate complet redesenat. Noul model a primit codul de tip 103 D și a fost prezentat la Salonul Auto de la Paris din octombrie, alături de noul 1200 Granluce.

Modelul 1200 Granluce, un sedan de lux, a fost derivat din modelul 1100, fiind echipat cu o caroserie actualizată și un motor cu capacitatea cilindrică mărită la 1,2 litri, înlocuind astfel modelul 1100 TV. Prin urmare, gama 1100 a rămas temporar fără o variantă premium, fiind compusă exclusiv din două modele: sedan și break, ambele dotate standard cu un plafon vopsit într-o culoare contrastantă.