thumb|400 px|Conducerea PCR în 1981. Ion Dincă este al doilea din dreapta. Ion Dincă () a fost un general de armată, politician comunist român. Ion Dincă a fost membru al Partidului Comunist Român din 1947.

Biografie Studii: Școala Militară Politică Ineu (1948 - 1949), Cursul de locțiitori politici de regimente și instructori de M.U. (noiembrie 1950 - mai 1951), Cursul academic superior de comandanți și șefi de state majore de pe lângă Academia Militară (octombrie 1954 - octombrie 1955) și Academia Militară Generală - Facultatea de Arme Întrunite (1965 - 1968), ca șef de promoție.

Grade obținute: locotenent - 1949, locotenent major - 1950, căpitan - 1951, maior - 1952, locotenent colonel - 1954, colonel - 1959, general maior - 10 martie 1961, general-locotenent - august 1969.Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 587 din 20 august 1969 privind înaintarea în grad a unor generali și acordarea gradului de general-maior și contraamiral unor colonei și căpitani de rangul I din Ministerul Forțelor Armate, Consiliul Securității Statului și Ministerul Afacerilor Interne, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul V, nr. 93, Partea I, marți 26 august 1969, p. 737.

Locțiitor politic al comandantului Batalionului 3 transmisiuni (mai 1950 - martie 1951), șef birou în Direcția organizare și instructaj (martie - mai 1951), șef Secție și locțiitor al șefului Direcției Organizare din D.S.P.A. (mai 1951 - octombrie 1954) și șef Secție politică Corpul 81 Artilerie a.a. (octombrie 1955 - iulie 1957)

El a îndeplinit funcția de secretar al Consiliului Politic Suprem al Armatei (iunie 1960 - iunie 1965), urmat de Ion Coman. A fost numit în 1968 în funcția de consilier militar al șefului statului.

Prin Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500/1964 i s-a conferit Ordinul „23 August” clasa a III-a „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”.Decretul nr. 500/1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Populare Romîne nr. 18 din 9 decembrie 1964.

A devenit adjunct (august 1968), prim-adjunct ( noiembrie 1970) și șef secție al CC al PCR (1971), secretar al CC al PCR (1972 - iunie 1973), membru al CC al PCR (din 1972), membru al Consiliului de Apărare (1972-1973) și prim-secretar al Comitetului Județean de Partid din Argeș (iunie 1973 - iunie 1976).

Între iunie 1976 - februarie 1979 a fost prim-secretar al Comitetului municipal București al P.C.R. și primar general al municipiului București. Dincă a fost ministru al construcțiilor industriale (februarie 1979 - aprilie 1980). În ultimul guvern al României comuniste, condus de Constantin Dăscălescu, a îndeplinit funcția de prim-vice-premier (aprilie 1980 - decembrie 1989).

Ion Dincă a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioada 1961 - 1989. În sesiunea 1985 - 1989 a Marii Adunări Naționale, Dincă a fost membru în comisia pentru politica externă și cooperare economică internațională. În 1981, Ion Dincă a primit titlul de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de Aur Secera și Ciocanul.

Ion Dincă a fost mai cunoscut prin porecla „Te-leagă”Secretele unui milionar misterios, 17 martie 2008, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012, întrucât nu ezita să aresteze chiar și membri importanți ai aparatului de stat. Însuși generalul Pleșiță, fostul șef al spionajului extern, a avut de-a face cu nervii lui Dincă.

A fost condamnat la 15 ani de închisoare pentru participare la reprimarea revoluției române din 1989, dar eliberat cinci ani și trei luni mai târziu, din Penitenciarul Jilava. Ulterior, s-a readaptat și a devenit consilier la firma ginerelui sau, Nicolae Badea, acționar la FC Dinamo.A murit odata cu comunismul, 11 ianuarie 2007, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2012.

A murit marți, 9 ianuarie 2007, în urma unui accident vascular, în vârstă de 79 ani și a fost înmormântat la cimitirul Ghencea Militar din București.Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul, accesat la 15 iulie 2012

Are două fiice, stabilite în S.U.A.. Cele două fete ale lui Dincă, Doina (soția controversatului om de afaceri Gabriel Popoviciu) și Liliana (fosta soție a lui Nicolae Badea), erau ofițeri de contraspionaj, activând la Școala de ofițeri a Ministerului de interne, la secția dialecte arabe.Cine este Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri romani, și cum a ajuns un jucător de top în imobiliare, 25 martie 2009, Ioana David, Ziarul financiar, accesat la 15 iulie 2012

Distincții Ordinul „Apărarea Patriei” clasa a III-a (6 mai 1961) „cu prilejul celei de-a 40-a aniversări de la înființarea Partidului Comunist din Romînia, pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 121 din 6 mai 1961 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 15, 24 iunie 1961, p. 215. Ordinul „23 August” clasa a III-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 500 din 10 august 1964 pentru conferirea unor ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 18, 9 decembrie 1964, p. 135. Ordinul „Tudor Vladimirescu” clasa a II-a (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 157 din 4 mai 1971 privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 96, Partea I, vineri 6 august 1971, p. 633. titlul de Erou al Muncii Socialiste (7 mai 1981) „pentru rezultatele obținute în îndeplinirea cincinalului 1976–1980, pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul aniversării a 60 de ani de la făurirea Partidului Comunist Român”Decretul prezidențial nr. 95 din 7 mai 1981 privind conferirea unor distincții ale Republicii Socialiste România, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XVII, nr. 32, Partea I, sâmbătă 9 mai 1981, p. 2. Medalia comemorativă „A 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă” (20 august 1984) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, cu prilejul celei de-a 40-a aniversări a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”Decretul prezidențial nr. 166 din 20 august 1984 privind conferirea medaliei comemorative „A 40-a aniversare a revoluției de eliberare socială și națională, antifascistă și antiimperialistă”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XX, nr. 67, Partea I, miercuri 22 august 1984, p. 2. Medalia jubiliară „25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în Republica Socialistă România” (15 iunie 1987) „pentru contribuția deosebită adusă la înfăptuirea cooperativizării agriculturii și la realizarea obiectivelor noii revoluții agrare, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în Republica Socialistă România”Decretul prezidențial nr. 98 din 15 iunie 1987 privind conferirea medaliei jubiliare „25 de ani de la încheierea cooperativizării agriculturii în Republica Socialistă România”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul XXIII, nr. 26, Partea I, miercuri 17 iunie 1987, p. 3.

Note

Legături externe Articole biografice POVEȘTI DE BUCUREȘTI Cel mai temut primar al Capitalei, Ion Dincă, zis „Te-leagă” sau „Balconetti”, stătea cu pistolul pe birou!, 29 aprilie 2011, Aura Clara Marinescu, Adevărul Ion Dincă, zis "Teleagă", a murit mulțumit de realizările pe care le-a avut în comunism, 11 ianuarie 2007, Christian Levant, Petrică Răchită, Adevărul Nurnbergul românesc: “Am fost un dobitoc!”, 3 februarie 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național

Categorie:Nașteri în 1928 Categorie:Decese în 2007 Categorie:Comuniști români condamnați Categorie:Generali români din secolul al XX-lea Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Miniștri comuniști români Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Participanți la Revoluția Română din 1989 Categorie:Primari ai Bucureștiului Categorie:Decese cauzate de accident vascular Categorie:Prim-secretari ai județelor României (1968-1989) Categorie:Înmormântări în Cimitirul Ghencea Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România Categorie:Decorați cu Ordinul 23 August Categorie:Decorați cu Ordinul Tudor Vladimirescu