Zagreb (în , în , latina medievală și cea modernă: Agranum, Zagrabia ori Mons Graecensis, italiană: Zagabria) este capitala Croației. Populația orașului este 792.000 de locuitori (1.100.000 în zona metropolitană). Este situat pe versantul muntelui Medvednica și pe malul râului Sava, la o altitudine de 120 m. Amplasarea favorabilă din punct de vedere geografic în partea de sud-vest a bazinului panonic, care se extinde spre regiunile alpină, dinarică, adriatică și panonică, oferă cea mai bună legătură de trafic între Europa centrală și Marea Adriatică.
Istoric Orașul este atestat documentar din anul 1094, într-o diplomă prin care regele Ladislau I al Ungariei a înființat Dieceza de Zagreb. Între episcopii de Zagreb s-au numărat mai mulți clerici transilvăneni, precum Tamás Bakócz și Nicolaus Olahus. Umanistul Andrea Scolari a fost mai întâi episcop de Zagreb, iar apoi episcop de Oradea Mare.
În anul 1669 împăratul Leopold I a înființat Universitatea din Zagreb ca academie iezuită.Rüegg, Walter: "European Universities and Similar Institutions in Existence between 1812 and the End of 1944: A Chronological List", in: Rüegg, Walter (Hrsg.): A History of the University in Europe. Bd. 3: Universities in the Nineteenth and Early Twentieth Centuries (1800–1945), Cambridge University Press, 2004, ISBN 978-0-521-36107-1, p. 685.
Economie În Zagreb este centrul industriei metalurgice croate. În oraș este prezentă de asemenea industria textilă, industria chimică, farmaceutică, tipografică și de pielărie, prelucrarea lemnului, industria hârtiei etc.
Administrație și cultură În Zagreb se află instituțiile administrative centrale ale statului (legislative, judiciare, executive, monetare, de apărare, de sănătate, culturale, educaționale ș.a.m.d.).
Monumente Teatrul Național Croat
thumb|300px|Zagreb
Personalități născute aici Paul Skalici (1534 – 1573), enciclopedist; Josip Franjo Domin (1754 – 1819), om de știință; Dimitrija Demeter (1811 – 1872), scriitor; Vatroslav Lisinski (1819 – 1854), compozitor; Eugen Kvaternik (1825 – 1871), om politic; Julius J. Epstein (1832 – 1926), pianist; August Šenoa (1838 – 1881), scriitor; (1847 – 1920), soprană; (1858 – 1930), amiral; Franz von Bayros (1866 – 1924), pictor; Franjo Bučar (1866 – 1946), scriitor, sportiv; Vjekoslav Heinzel (1871 - 1934), arhitect, om politic; Ivo Pilar (1874 – 1933), istoric, om politic; Paula Wolf-Kalmar (1880 - 1931), șahistă; Miroslav Krleža (1893 – 1981), scriitor; Zlatko Baloković (1895 – 1965), violonist; Rudolf Matz (1901 - 1988), compozitor, violoncelist; Jovan Karamata (1902 - 1967), matematician; William Feller (1906 – 1970), matematician emigrat în SUA; Zinka Milanov (1906 – 1989), soprană; Nenad Petrović (1907 - 1989), șahist; Stjepan Šulek (1914 - 1986), compozitor, dirijor; Ivan Supek (1915 - 2007), scriitor, academician; Mirjana Gross (1922 - 2012), scriitoare; Stjepan Bobek (1923 – 2010), fotbalist; Zlatko Čajkovski (1923 – 1998), fotbalist, antrenor; Željko Čajkovski (1925 – 2016), fotbalist, antrenor; Ivo Malec (1925 – 2019), compozitor; Karlo Bručić (n. 1992), fotbalist; Lovro Majer (n. 1998), fotbalist; Joško Gvardiol (n. 2002), fotbalist.
Note
Vezi și Zagreb te iubesc!
Legături externe
Zagreb orasul vechilor legende , 8 noiembrie 2006, Revista Magazin
Categorie:Eponime ale unor obiecte astronomice