Președintele României este șeful statului România. Președintele este ales direct printr-un sistem cu două tururi de scrutin și, în urma unei modificări a Constituției României în 2003, are un mandat de cinci ani. O persoană poate îndeplini două mandate, care pot fi consecutive. Pe durata mandatului, președintele nu poate fi membru oficial al unui partid politic. Președintele României este comandantul suprem al Forțelor Armate Române.
Funcția de președinte a fost creată în 1974, când liderul comunist Nicolae Ceaușescu a ridicat președinția Consiliului de Stat la o președinție executivă deplină. Aceasta a căpătat forma actuală în etape după Revoluția Română, culminând cu adoptarea actualei constituții a României în 1991.
Nicușor Dan este al șaselea și actualul președinte din 26 mai 2025.
Era comunistă În era comunistă, președintele era ales pentru un mandat de cinci ani de către Marea Adunare Națională la recomandarea Comitetului Central al Partidului Comunist Român și a Frontului Unității Socialiste și Democrației, fără limite de mandat. Nicolae Ceaușescu a creat funcția pentru a se face principalul factor de decizie, atât în nume, cât și în fapt. Anterior, el fusese nominal primul între egali în Consiliul de Stat, derivându-și puterea reală din conducerea Partidului Comunist. Ceaușescu a fost ales de Marea Adunare Națională în 1974 și reales în 1980 și 1985, de fiecare dată fără opoziție. Președintele a continuat să fie președinte ex officio al Consiliului de Stat și avea dreptul de a acționa asupra oricărei chestiuni care nu necesita un plen al Consiliului de Stat. El putea numi și demite miniștri, șefi ai agențiilor centrale, președintele curții supreme și procurorul general fără aprobarea Consiliului de Stat. De-a lungul timpului, Ceaușescu a uzurpat și multe puteri care aparțineau constituțional Consiliului de Stat în ansamblu.
Jurământul de funcție După ce Curtea Constituțională recunoaște legalitatea alegerilor, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună. Președintele ales depune următorul jurământ:
Puteri și îndatoriri Conform Constituției din 1991, modificată în 2003, puterile prezidențiale au fost reduse în contrast cu România comunistă, dar funcția continuă să exercite o influență semnificativă în cadrul unui sistem de guvernare semiprezidențial. Atribuțiile președintelui sunt prevăzute în Titlul III, Capitolul II din Constituție și sunt completate de alte prevederi constituționale și legale. În exercitarea funcțiilor sale, președintele emite decrete contrasemnate de Prim-ministru.
Politică internă
Reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. Veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice. Exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societate. Desemnează și numește prim-ministrul, sub rezerva votului de încredere al Parlamentului (președintele nu îl poate demite pe prim-ministru). Numește și demite miniștrii la recomandarea prim-ministrului (o propunere poate fi respinsă o singură dată; în acest caz, prim-ministrul nu poate retransmite aceeași nominalizare, iar președintele nu poate refuza numirea unui al doilea candidat diferit). Poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente și de importanță deosebită. Prezidează ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării și asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte cazuri. Se adresează Parlamentului pe teme de interes național. Promulgă legile (poate cere Parlamentului reexaminarea unei legi o singură dată). Trimite proiectele de lege la Curtea Constituțională pentru controlul constituționalității legilor înainte de promulgare. Solicită convocarea Parlamentului nou ales. Poate solicita convocarea unor sesiuni extraordinare ale Parlamentului. Dizolvă Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură. Poate consulta poporul prin referendum, după consultarea Parlamentului. Numește în funcție judecători și procurori, precum și trei dintre cei nouă judecători ai Curții Constituționale. Numește
Politică externă
Efectuează vizite oficiale în străinătate. Încheie tratate internaționale negociate de Guvern și le supune Parlamentului spre ratificare. Acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României. Primește scrisorile de acreditare ale reprezentanților diplomatici străini. Aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.
Apărare națională
Exercită funcția de comandant suprem al Forțelor Armate. Prezidează Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Declară mobilizarea parțială sau totală a Forțelor Armate, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului sau, în situații excepționale, cu aprobarea ulterioară a acestuia. Ia măsuri pentru respingerea unei agresiuni armate îndreptate împotriva țării. Instituie starea de asediu sau starea de urgență (la nivel național sau local, cu aprobare parlamentară ulterioară).
Alte atribuții
Conferă decorații și titluri de onoare. Acordă gradele militare de mareșal, de general și de amiral. Numește în funcții publice pentru care legea prevede expres competența de numire a președintelui. Acordă grațieri individuale.
Administrația prezidențială
Administrația Prezidențială este instituția publică cu personalitate juridică aflată la dispoziția Președintelui României. Ea oferă suportul logistic, juridic și de specialitate necesar șefului statului pentru a-și îndeplini prerogativele constituționale și atribuțiile zilnice. Structura internă a Administrației Prezidențiale este stabilită prin decizie a Președintelui României și poate fi ajustată în funcție de prioritățile mandatului. Un consilier poate fi:
consilier prezidențial (Marius-Gabriel Lazurca, Valentin Naumescu, Cosmin-Alexandru Soare-Filatov, Alexandru Ciurea, Radu Burnete, Valentin-Sorin Costreie, Diana Iancu, Delia Dinu, Andreea-Mihaela Miu, Simona-Livia Maftei, Dacian-Julien Cioloș) consilier de stat (Vlad Ionescu, Martina Orlea, Ana-Maria Geană, Diana Punga, Bogdan-Florin Cristea, Nicoleta-Ramona Dinu, Radu-Ioan Mogoș, Ștefania-Georgiana Simion, Ștefan-Iulian Dragomirescu, Mădălina-Gabriela Fătu, Sorin Cîrstea, Raluca-Roxana Butnaru, Florin-Lazar Vlădică, Cristian Roșu) consilier onorific (Eugen Tomac, Andrei-Nicolae Popovici, Vlad Vasile-Voiculescu, Șerban Iftimie)
Administrația actuală este împărțită în cancelaria președintelui, cancelaria ordinelor și cabinetul președintelui. Sub cancelarii se află departamentele:
Departamentul Securității Naționale Departamentul Politică Externă, Parteneriate Strategice și Românii de Pretutindeni Departamentul Afaceri Europene Departamentul Constituțional Legislativ Departamentul Administrație, Politici Publice și Societate Civilă Departamentul Politică Internă Departamentul Politici Economice și Sociale Departamentul Cultură, și Minorități Naționale Departamentul Sănătate Publică Departamentul Educație și Cercetare Departamentul Climă și Sustenabilitate Departamentul de Comunicare Publică Departamentul Protocol Secretariatul General al Administrației Prezidențiale.
Suspendare și demitere Președintele poate fi suspendat din funcție de către Parlament, în ședință comună, dacă propunerea de suspendare este inițiată de cel puțin o treime dintre deputați și senatori și este adoptată cu votul majorității parlamentarilor. Toate competențele președintelui sunt preluate de un președinte interimar (care nu poate dizolva Parlamentul și nu poate convoca referendumuri). Funcția de președinte interimar este exercitată de președintele Senatului () sau, în cazul imposibilității acestuia, de președintele Camerei Deputaților ().
În urma suspendării, se organizează un referendum național pentru demitere în termen de cel mult 30 de zile, iar președintele este demis dacă majoritatea voturilor valabil exprimate sunt în favoarea demiterii, cu condiția îndeplinirii pragului legal de prezență la vot (cvorum). Rezultatele referendumului au efect imediat după validarea oficială de către Curtea Constituțională. Dacă președintele este demis, se organizează alegeri prezidențiale anticipate în termen de 3 luni (nerespectarea termenului fiind o încălcare a Constituției). Dacă președintele nu este demis, suspendarea încetează automat.
În caz de înaltă trădare, președintele poate fi pus sub acuzare și suspendat de Parlament, în ședință comună. Acuzațiile sunt judecate de Înalta Curte de Casație și Justiție. Președintele este demis dacă este găsit vinovat de înaltă trădare.
Istorie Procedura de suspendare și punere sub acuzare a fost implementată de trei ori. Prima dată l-a vizat pe președintele Ion Iliescu, în urma unei declarații privind restituirea proprietăților confiscate ilegal în anii Republicii Socialiste România proprietarilor inițiali sau moștenitorilor acestora. Această primă încercare din 1995 nu a trecut de votul Parlamentului.
A doua încercare a avut succes, persoana suspendată fiind Traian Băsescu, aflat în funcție din aprilie 2007. El a devenit primul președinte suspendat cu succes și, de asemenea, primul care s-a confruntat cu un vot de demisie în fața poporului cu privire la probleme legate de presupuse acte neconstituționale. Referendumul a avut loc pe 19 mai 2007, iar propunerea a fost respinsă cu 29,94% pentru și 75,06% împotrivă.
A treia încercare a dus la o a doua suspendare reușită în iulie 2012, din nou împotriva lui Traian Băsescu. Referendumul a avut loc pe 29 iulie 2012, iar rezultatele au fost de 88,7% pentru și 11,3% împotrivă, cu o prezență la vot calculată la 46,24%, sub pragul de 50% + un vot necesar la momentul organizării referendumului. Curtea Constituțională a declarat referendumul invalid.
O propunere pentru o a patra încercare a culminat cu demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României la 12 februarie 2025, pentru a „nu crea o Românie divizată”. Ulterior, au apărut noi discuții publice și inițiative politice privind o posibilă demitere a președintelui Nicușor Dan, fără declanșarea unei proceduri oficiale în Parlament. Acestea au inclus petiții online și declarații ale unor politicieni, dar nu au depășit stadiul de dezbatere politică.
Listă
Ultimele alegeri miniatura|Rezultatele votului din turul al doilea pe comune. CandidatPartidVoturi%Nicușor DanIndependent6.168.64253,60George SimionAlianța pentru Unirea Românilor5.339.05346,40Total11.507.695100Voturi valide11.507.69598,85Voturi invalide134.1711,15Total voturi11.641.866100Alegători înregistrați/Prezență la vot17.988.21864,72
Note
Vezi și Lista șefilor de stat ai României Lista șefilor de stat ai României după timpul trăit după exercitarea funcției Lista șefilor de stat ai României după durata mandatului Lista șefilor de stat ai României după longevitate Lista șefilor de stat ai României după data nașterii Lista șefilor de stat ai României după data decesului Lista șefilor de stat ai României după vârsta la preluarea funcției Lista șefilor de stat ai României în viață Guvernul României Prim-ministrul României
Legături externe
Categorie:Fondări în 1974 în România