Județul Vaslui este un județ situat în partea de est a țării, în regiunea istorică Moldova, România. Este principala poartă de est a României, învecinându-se în acest punct cardinal cu Republica Moldova (Basarabia). Județul face parte din Euroregiunea Siret–Prut–Nistru din 2002 și din Regiunea de dezvoltare Nord-Est. Reședința de județ este municipiul Vaslui.
Demografie
La recensământul din 2021, au fost înregistrați 374.700 de locuitori, în scădere față de recensământul din 2011, când fuseseră înregistrați 395.499 locuitori. Scăzând cu 20.799. În 2021, componența etnică arăta că o majoritate din populație este Română (317.508), o minoritate de Roma (5.267). Pentru 51.711 persoane nu se știe aparența etnică.
Istorie Existența celor mai vechi așezări pe teritoriul județului Vaslui este demonstrată de descoperirile arheologice din perioada neolitică, dar primele atestări documentare ale unor localități au apărut în 1375 și în documente interne din 1423. În perioada 1435-1442, Vaslui a fost rezidența Țării de Jos și era considerat a doua citadelă a Moldovei. De Vaslui scrie și Grigore Ureche în Letopisețul său următoarele: „[...] la leatul 6948 dichemvrii 12 zile, iarăși au intrat tătarii în Țara de Jos, de au prădat și au arsu Vasluiul și Bârladul. Iară letopisețul leșesc de acești/tătari ce scrie mai suscă au prădat țara, nimica nu însemnează”.
În 1440, Bogdan al II-lea câștigă în pădurea de la Crasna o importantă bătălie împotriva polonilor, dar eroismul și patriotismul locuitorilor acestor meleaguri a fost dovedit în marea bătălie câștigată de Ștefan cel Mare în 1475 la Podul Înalt, bătălie cunoscută în istorie ca fiind cea mai strălucită victorie din istoria României și cea mai mare victorie europeană împotriva otomanilor până la asediul Vienei. Între secolele XVII - XVIII, mai multe așezări vasluiene au fost prădate și incendiate de invaziile tătare și otomane, unele dintre ele fiind complet distruse cum a fost și cazul actualei reședințe, Vaslui. În secolele care au urmat locuitorii județului au participat activ la bătăliile pentru independență și libertate din 1848, 1858, 1877 și 1918 fiind recunoscuți pentru vitejia și curajul lor, lăsând eroi legendari, precum Peneș Curcanul. În secolul al XX-lea, alături de județul Botoșani, pe teritoriul județului a izbucnit Răscoala țărănească din 1907, care a antrenat mai multe localități printre care Huși, Vaslui, Bârlad, Stănilești, Muntenii de Jos ș.a.
Județul Vaslui, cu reședința la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire administrativ-teritorială, fiind astfel reînființat județul Vaslui în limitele cunoscute în prezent din fostele județe Vaslui, Tutova (cu reședința la Bârlad) și Fălciu (cu prima reședință la Fălciu, apoi la Huși).
Stema județului În ianuarie 2006, în ședință de Guvern a fost aprobată stema actuală a județului Vaslui. Modelul de stemă a fost conceput în 2004 de către un specialist în heraldică de la București care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui)
Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine de aur. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, se află trei pești suprapuși, de argint, redați spre dreapta. În partea inferioară, în al treilea cartier, în câmp roșu, se află un bour de elan (moldovenesc), de argint, mergând spre dreapta.
Geografia Județul este situat pe Râul Bârlad, străbate partea de sud și sud-est a Podișului Central Moldovenesc, iar în partea centrală se întinde pe Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, diviziuni ale Podișului Bârladului — parte a Podișului Moldovei. Face parte din regiunea Nord - Est, în care sunt incluse și județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț și Suceava. Relieful este format din dealuri și văi largi, orientate preponderent nord-sud. Altitudinea maximă: 485 m – Dealul Mângăralei, în nord-vest și 425 m — Dealul Cetățuii, în partea de nord-est. Altitudinea medie este de 250–350 m. Altitudinea minimă este de 10 m în lunca Prutului. Clima este temperat-continentală cu nuanțe excesive, fiind caracterizat prin veri călduroase și secetoase și ierni geroase. Temperaturile sunt cuprinse între 8 °C și 9,8 °C și precipitații relativ reduse. Rețeaua hidrografică este reprezentată în special de cursul mijlociu al râului Bârlad, cu afluenții Vaslui, Crasna, Tutova și Zeletin, iar în partea de sud-est a județului de râul Elan, afluent al Prutului. Principalele lacuri: lacuri de luncă: lacul Grosu, lacul Balta Mare, lacul Hârseții; lacuri de acumulare: Solești, Cuibul Vulturilor, lacul Mânjești, lacul Tungujei, lacul Căzănești, Râpa Albastră, lacul Pușcași, lacul Vulturești, Poșta Elan; iazuri piscicole: Cârja, Negrești, Tăcuta, Genoa.
Din suprafața totală de 533.127 ha (2,3% din suprafața totală a țării), 72,2% este zonă agricolă, 16,4% reprezintă păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră și 11,4% alte suprafețe (ape, suprafețe construite, drumuri, căi ferate, etc.).
Localitățile extreme ale județului sunt: Protopopești din comuna Tăcuta la nord, Pochidia din comuna Tutova la sud, Săratu din comuna Stănilești la est și Vladia din comuna Dragomirești la vest.
Județe vecine Județul Iași - în partea de nord Județul Neamț - în partea de nord-vest Județul Galați - în partea de sud Județul Vrancea - în partea de sud-vest Republica Moldova - în partea de est granița este râul Prut de 171 km. Județul Bacău - în partea de vest
Clima Temperatura maximă absolută a fost înregistrată la Murgeni la 21 august 1952 de 40,6 °C, iar cea minimă la Negrești la 20 februarie 1954 de -32 °C fapt ce demonstrează, un aspect al continentalismului pronunțat, marcat de o amplitudine termică foarte mare a valorilor extreme, respectiv -72,6 grade C. Precipitațiile au o răspândire teritorială inegală, însemnând cantități mai mari în sectoarele deluroase și de podiș din N și V (circa 600 mm anual) și mai mici în zonele depresionare și de luncă (400–500 mm anual), secetele reprezentând un fenomen frecvent pentru județul Vaslui, perioada în care se înregistrează sub 200 mm anual, așa cum au fost în anii 1896, 1921, 1937, 1945-1946, 1948. Vânturile predominante bat cu o frecvență mai mare dinspre N (19%), NV (17%), S și SE (13,5%) cu viteze medii anuale cuprinse între 1,6 și 6,5 m/s.
Vegetația Vegetația include atât elemente specifice pădurilor central-europene (gorun, fag) cât și specii floristice caracteristice stepelor și silvostepelor continentale est-europene. În cadrul județului Vaslui se disting două mari zone de vegetație, una a pădurilor de foioase (în V și NV) și alta de stepă și silvostepă (S și SE). Cu toate că nu dispune de un patrimoniu turistic valoros, județul Vaslui suscită interes prin aspectul peisagist predominant deluros și de podiș, prin existența unor obiective social-istorice și cultural-artistice, prin prezența mai multor rezervații naturale, a podgoriilor.
Populația Evoluția populațieRPL 2002, Populația la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002 - județe și medii. la recensămintele din anii 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 și 2002:
1830: |||||||| 321.936 locuitori 1948: ||||||||| 344.917 locuitori 1956: ||||||||||| 401.626 locuitori 1966: |||||||||||| 431.555 locuitori 1977: ||||||||||||| 437.251 locuitori 1992: ||||||||||||||| 461.374 locuitori 2002: |||||||||||||| 455.049 locuitori 2011: |||||||||||||| 395.499 locuitori
Evoluția populației pe medii: 1830: |||||||| 58.644 loc. în urban și |||||||||||||||||||| 263.292 loc. în rural 1948: ||||||||| 59.502 loc. în urban și |||||||||||||||||||| 285.415 loc. în rural 1956: ||||||||||| 64.945 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| 336.681 loc. în rural 1966: |||||||||||| 79.735 loc. în urban și |||||||||||||||||||||||| 351.820 loc. în rural 1977: |||||||||||||||| 124.773 loc. în urban și ||||||||||||||||||||||| 312.478 loc. în rural 1992: ||||||||||||||||| 200.549 loc. în urban și |||||||||||||||||| 260.825 loc. în rural 2002: |||||||||||||||| 179.001 loc. în urban si ||||||||||||||||||| 276.048 loc. în rural.
Structura etnicăRecensământul Populației și al Locuințelor 2002, Populația după etnie. a populației județului Vaslui la recensământul din anul 2002:
Români: 449.796 Maghiari: 87 Rromi: 4.873 Germani: 20 Ucraineni: 12 Sârbi: 2 Turci: 21 Tătari: 2 Slovaci: 1 Evrei: 33 Ruși lipoveni: 134 Bulgari: 1 Total populație: 455.049
Structura religioasăRPL 2002, Populația după religie. a populației județului Vaslui la recensământul din 2002:
Ortodoxă: 440.123 Romano-Catolică: 6.607 Greco-Catolică: 97 Reformată: 35 Evanghelică de confesiune Augustană: 18 Evanghelică lutherană sinodo-presbiteriană 9 Unitariană: 12 Armeană: 6 Creștină de rit vechi: 1.404 Altă religie: 338
Diviziuni administrative
Județul este format din 86 unități administrativ-teritoriale: 3 municipii, 2 orașe și 81 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui.
Administrație
Județul Vaslui este administrat de un consiliu județean format din 34 consilieri. În urma alegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat de de la , iar componența politică a Consiliului este următoarea:
Cultura și educație Instituții de învățământ Sistemul de învățământ din județul Vaslui se desfășoară în toate formele: preșcolar, primar, gimnazial, liceal și universitar. Rețeaua sistemului educațional vasluian cuprinde în componența sa: 21 de grădinițe; 76 de școli din învățământul primar și gimnazial; 21 de licee și o școală post liceală. În total, sistemul educațional din județ este format din 119 unități de învățământ, din care 74 unități sunt concentrate în mediul urban (62,2%).
Cultura Biblioteci Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui. Biblioteca Casei de Cultură „Constantin Tănase” din Vaslui. Biblioteca Municipală Stroe Belloescu din Bârlad. Biblioteca orășenească din Huși. Biblioteci comunale. Biblioteci școlare.
Cluburi ale elevilor Palatul Copiilor Vaslui. Clubul copiilor „Spiru Haret” Bârlad
Formații și ansambluri muzicale Fanfara Rotaria Fanfara de la Valea Mare Corala Fantasia Ansamblul Trandafir de la Moldova Ansamblul Izvorașul Ansamblul Ciobănaș cu trei sute de oi Grupul folcloric "Mugurel"
Teatru și filme Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad. Teatrul de Vară din Vaslui Cinematograful Cityplex Victoria Bârlad Cinematograful Cityplex Silver Mall Vaslui
Muzee Sala Arta din Vaslui Muzee sătești Muzeul Vasile Pârvan din Bârlad ; Muzeul Județean Ștefan cel Mare , Vaslui; Casa Personalităților Bârlădene din Bârlad; Muzeul Municipal Ștefan cel Mare din Huși; Muzeul Viticol din Huși; Muzeul Memorial Dimitrie Cantemir din Huși; Muzeul Eparhial de Artă Religioasă din Huși; Muzeul Sătesc Banca; Colecția Eugenia și Costache Burada din Dănești; Expoziția Memorială Dimitrie Cantemir din Dimitrie Cantemir; Casa Memorială Emil Racoviță din Emil Racoviță; Casa Memorială Elena Cuza din Solești; Castelul Rosetti-Solescu din Solești.
Instituții de cultură Academia Bârlădeană. Casa de Cultură a Sindicatelor „Constantin Tănase” din Vaslui.
Festivaluri, expoziții și evenimente culturale