Aceasta este o listă a primarilor Craiovei de la înființarea funcției, în 1864, și până în prezent.
Context Până în prima jumătate a secolului al XIX-lea, localitățile Țării Românești erau conduse de un jude, asistat de pârgari. După unirea Principatelor Române, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a adoptat rapid o serie de legi care vizau reformarea fundamentală a noului stat, printre care și Legea comunală, promulgată la 1 aprilie 1864. Prin această lege se hotăra că toate orașele și satele României se vor constitui în comune urbane și rurale având „o casă a comunei numită Primărie”, în care urma să funcționeze un consiliu comunal. Capitolul IX, la articolul 82, preciza că „fiecare comună, urbană sau rurală, are în capul ei un magistrat numit primarul comunei”.
Primul consiliu comunal al Craiovei a fost ales după noua lege la 27 iulie 1864, iar primar a fost desemnat avocatul Gheorghe Chițu, care a primit cele mai multe voturi. Au votat 527 de persoane, din cei 853 alegători cu drept de vot. Presa vremii a subliniat diversitatea, unionismul și deschiderea politică a aleșilor: „consiliul este compus de bărbați liberali, nu Caimatiști sau reacționari, și din toate clasele societății”. La vremea aceea, caimatiști erau numiți cei care se opuneau unirii celor două principate.
Lista membrilor primului consiliu ales al Craiovei a fost următoarea:
Gheorghe Chițu, avocat, 400 de voturi, ales primar Constantin Vrabiescu, arendaș, 356 de voturi George Saita, fabricant de spirtoase, 349 de voturi Marin Popescu, inginer, 326 de voturi Theodor Teodorini, artist dramatic, 276 de voturi Ilie Sfetcovici, cojocar, 266 de voturi Iorgu Panaitescu, șef de pension, 265 de voturi Ștefan Hagi George, toptangiu, 254 de voturi Dimitrie Arhimandrescu, lipscan, 251 de voturi Dimitrie Frasineanu, negustor de vite, 234 de voturi Dimitrie Andronescu, preot, 228 de voturi Nicolae Zetreanu, proprietar, 222 de voturi Ion Zizirigă, maestru șelar, 208 de voturi
Politica deceniilor următoare a fost în general agresivă, partidele aflate la guvernare încercând să-și impună oamenii în teritoriu. Nu de puține ori, guvernele sau prefectul de Dolj au dizolvat consiliile comunale alese și au numit comisii interimare, în fruntea căruia se afla un președinte care îndeplinea toate atribuțiunile primarilor. Din acest motiv, în lista de mai jos se regăsesc atât primari aleși prin sufragiu, cât și președinți de comisii interimare numiți politic.