Cealaltă parte (în ) (1908) este un roman fantastic al artistului austriac Alfred Kubin, singurul roman al acestuia. Romanul are loc într-un ținut imaginar opresivKubin, Alfred, The Life and Art of Alfred Kubin, Dover 2017 (Bibliographic note). Viewable through Amazon.com's Look Inside feature for the book. și are o atmosferă de absurditate claustrofobică, similară cu cea din scrierile lui Franz Kafka, care a admirat această carte.Rosenberg, Karen. 15 October 2008. Mapping the Shadowy Corners of the Subconscious. The New York Times. Retrieved 3 April 2012.Franz Rottensteiner,The Fantasy Book: An Illustrated History from Dracula to Tolkien (p. 143) Collier Books, 1978. Ilustrațiile din carte au fost inițial create pentru romanul Golem al lui Gustav Meyrink, însă publicarea acestei cărți a fost amânată, iar Kubin a folosit ilustrațiile pentru propriul roman.Siegfried Schödel, Studien zu den phantastischen Erzählungen Gustav Meyrinks, Universität Erlangen-Nürnberg, 1965, (p.27).

Romanul a fost scris în toamna anului 1908 ca urmare a unei crize creative a autorului și a fost publicat de G. Müller (München și Leipzig) în 1909 cu 52 de ilustrații ale lui Kubin. Este împărțit în trei părți: Chemarea, Perla și Prăbușirea Tărâmului Viselor. Prima parte conține două subcapitole, iar celelalte părți au câte cinci subcapitole fiecare. Există, de asemenea, un scurt epilog care îl prezintă pe narator după ce s-a întors din lumea viselor și trebuie să meargă la un spital de boli mintale.

Cealaltă parte a atins statutul de idol, cu aprecieri din partea lui Jeff VanderMeer și a altor scriitori. Romanul, descris ca „fantastic”, a avut un impact asupra lui Gustav Meyrink, Franz Kafka și a suprarealiștilor de limbă germană, printre care Kubin a fost considerat un pionier. În 2009, cercetătorul literar Hartmut Binder a demonstrat, de asemenea, o influență reciprocă între Kubin și Gustav Meyrink, comparând atât subiectul planificat inițial în comun de cei doi autori, cât și desenele lui Hugo Steiner-Prag și Alfred Kubin cu rezultatele finale din Cealaltă parte și Golemul. Romanul Cealaltă parte în sine se înscrie în tradiția lui E. A. Poe și E. T. A. Hoffmann, pe care Kubin îi cunoștea foarte bine ca ilustrator al acestora.Rosenberg, Karen. 15 October 2008. Mapping the Shadowy Corners of the Subconscious. The New York Times. Retrieved 3 April 2012.

În limba română a apărut în 2017 la editura Herg Benet, în colecția Cărțile Arven, cu ilustrații originale ale autorului. Traducerea din limba germană a fost realizată de Flavius Ardelean.

Rezumat

În roman, protagonistul, la fel ca și autorul Kubin, este desenator de profesie. Acesta călătorește într-un regat al visului creat de multimilionarul Patera în îndepărtata Asie și în capitala sa, Perla. Straniul oraș, aflat într-un amurg etern, este inițial o sursă de inspirație binevenită pentru artist. După moartea soției sale, fascinația escaladează într-o viziune de groază și declinul apocaliptic ulterior al tărâmului viselor, pe care Kubin îl descrie de-a lungul celei de-a doua jumătăți a cărții.

Teme centrale Temele centrale ale romanului sunt tranziția lină dintre vis și realitate, pe care Kubin o descrie ca un „vis în vis”, precum și recunoașterea dualității lumii și a interconexiunii contrariilor. Kubin ilustrează ultima temă prin bătălia titanică finală dintre Patera asemuit lui Proteu, și adversarul său, producătorul american de conserve de carne Hercules Bell. În cursul luptei descrise prin metafora forțelor primordiale, acestea se îmbină una cu cealaltă, devenind o masă de nedistins. Sfârșitul romanului ajunge la concluzia că „Demiurgul este hermafrodit”.

Alte aspecte ale romanului sunt preocuparea pentru lumea viselor în toate fațetele sale (nu este clar însă cât de familiar a fost Kubin cu interpretarea viselor dată de Sigmund Freud în 1908) și excluderea bolnavilor (cetățenii viselor sunt în principal persoane nervoase), ceea ce a avut o influență puternică asupra modernității. Aici, bolnavii sunt aduși în microcosmosul tărâmului viselor, unde rămân izolați de lumea exterioară printr-un văl gros de nori permanenți.

Ecranizare Romanul a fost adaptat ca un film distopic în 1973, Traumstadt (Orașul viselor), în regia lui Johannes Schaaf. Rolurile principale au fost interpretate de Rosemarie Fendel și Per Oscarsson.Traumstadt (1973), cinemagia.ro Traumstadt a fost filmat în Přísečnice, Český Krumlov (ambele în Cehoslovacia) și în Israel (filmări exterioare). Filmările au durat jumătate de an și au costat în jur de două milioane de mărci germane. Premiera a avut loc la 15 noiembrie 1973. Vincent Canby a scris în The New York Times că filmul prezintă un coșmar kafkian care rămâne indecis între o considerație psihologică și una politică, deși este sigur că o utopie reală i-ar înnebuni pe majoritatea oamenilor.

Note

Lectură suplimentară Philip Ajouri: Literatur um 1900. Naturalismus – Fin de Siècle – Expressionismus. Akademie-Verlag, Berlin 2009, ISBN 978-3-05-004536-8. Philipp Blom: Der taumelnde Kontinent. Europa 1900–1914. (Originaltitel: The Vertigo Years). Hanser, München 2009, ISBN 978-3-446-23292-1. Clemens Brunn: Der Ausweg ins Unwirkliche. Fiktion und Weltmodell bei Paul Scheerbart und Alfred Kubin. 2. aktualisierte Auflage. Igel, Hamburg 2010, ISBN 978-3-86815-518-1. Ralf Georg Bogner: Einführung in die Literatur des Expressionismus. 2. Auflage, Wissenschaftliche Buchgesellschaft, Darmstadt 2009, ISBN 978-3-534-22798-3. Peter Cersowsky: Phantastische Literatur im ersten Viertel des 20. Jahrhunderts. Untersuchungen zum Strukturwandel des Genres, seinen geistesgeschichtlichen Voraussetzungen und zur Tradition der „schwarzen Romantik“ insbesondere bei Gustav Meyrink, Alfred Kubin und Franz Kafka. 2. Auflage, Fink, München 1989, ISBN 3-7705-2133-1. Andreas Geyer: Träumer auf Lebenszeit. Alfred Kubin als Literat. Böhlau, Wien u. a. 1995, ISBN 3-205-98404-8. Sigmund Freud: Die Traumdeutung. In: ders.: Studienausgabe. Band 2, Fischer, Frankfurt am Main 1972, S. 488–588. Winfried Freund (Hrsg.): Der Demiurg ist ein Zwitter. Alfred Kubin und die deutschsprachige Phantastik. Fink, München 1999, ISBN 3-7705-3329-1. Anneliese Hewig: Phantastische Wirklichkeit. Interpretationsstudie zu Alfred Kubins Roman „Die andere Seite“. Fink, München 1967 (= Zur Erkenntnis der Dichtung, Band 5, zugleich Dissertation an der Universität Freiburg im Breisgau 1966). Helmuth Kiesel: Geschichte der literarischen Moderne. C. H. Beck, München 2004, ISBN 978-3-406-51145-5. Heinz Lippuner: Alfred Kubins Roman „Die andere Seite“. Francke, Bern/München 1977, ISBN 3-7720-1376-7. Jürgen Neffe: Einladung ins Traumreich. Alfred Kubins Jahrhundertroman ist ein virtuoses Schlüsselwerk für die Epochenwende, an der wir stehen. In: Die Zeit, Nr. 34/2009'

Legături externe

Categorie:Romane din 1908 Categorie:Romane din 1909 Categorie:Romane austriece Categorie:Romane fantastice Categorie:Romane științifico-fantastice Categorie:Romane distopice Categorie:1908 în științifico-fantastic Categorie:1909 în științifico-fantastic