Alegerile prezidențiale au avut loc în Polonia la 18 mai 2025. Deoarece niciun candidat nu a obținut mai mult de 50% din voturi, un al doilea tur de scrutin a avut loc pe 1 iunie 2025. Președintele în exercițiu, Andrzej Duda, nu mai este eligibil pentru a candida, mandatele fiind limitate. La aceste alegeri s-a înregistrat cel mai mare număr de candidați, la egalitate cu anul 1995, cu 13 candidați la funcția de președinte.

Candidatul susținut de guvernul în exercițiu, , primar al Varșoviei și al doilea clasat la alegerile din 2020, s-a clasat pe primul loc în primul tur de scrutin, urmat îndeaproape de candidatul conservator Karol Nawrocki.

Nawrocki a candidat pe o platformă naționalist creștină și cultural-conservatoare împotriva coaliției de guvernare condusă de Donald Tusk, aruncând în mod demonstrativ o copie a într-un tocător de hârtie în timpul campaniei din 2025. Platforma lui Nawrocki a cerut o intervenție semnificativă a guvernului în economie, menținerea legăturilor strânse între Biserica Catolică din Polonia și guvernul polonez, incriminarea largă a avortului și opoziția față de legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex sau a parteneriatului civil, invocând etica sexuală a Bisericii Catolice și protecția familiei. Trzaskowski a candidat pe o platformă liberal-economică, pro-europeană, a militat pentru legalizarea largă a avortului, legalizarea parteneriatului civil între persoane de același sex și pentru un rol mai mare pentru guvernele locale din voievodate. Ei au avut divergențe în ceea ce privește întărirea în continuare a relațiilor cu Uniunea Europeană și aderarea Ucrainei la NATO, inițiative sprijinite de Tzraskowski. Nawrocki s-a opus aderării Ucrainei la NATO și consolidării relațiilor cu UE. Ambii au candidat pe platforme pro-occidentale.

Rezultatul alegerilor a fost cel mai apropiat din istoria Poloniei de la prăbușirea Republicii Populare Polone. Înainte de alegeri, observatorii au caracterizat o victorie a lui Nawrocki ca fiind dăunătoare guvernului lui Donald Tusk, din cauza proiectelor de lege care necesită sprijin de 60% în parlament în cazurile de veto prezidențial. Rezultatele au arătat continuitatea candidaților prezidențiali ai Partidului Lege și Justiție care a pierdut un singur rând de astfel de alegeri în ultimii 20 de ani. Rezultatele primului tur au arătat, de asemenea, o consolidare politică semnificativă a Confederației naționaliste poloneze. Sondajele exit-poll au indicat că alegătorii mai tineri erau mai susceptibili de a-l favoriza pe Nawrocki în al doilea tur și alte partide de dreapta în primul tur; alianța de extremă dreaptă Confederația Libertății și Independenței a avut de departe cea mai bună performanță din istoria sa și a avut cele mai bune rezultate în rândul celei mai tinere generații de alegători polonezi.

Sistemul electoral Președintele Poloniei este ales pentru un mandat de cinci ani folosind sistemul în două tururi; dacă niciun candidat nu primește majoritatea voturilor în primul tur, are loc un tur de scrutin între primii doi candidați. Președinții servesc un mandat de cinci ani și pot fi realeși o singură dată. Al doilea mandat al lui Andrzej Duda expiră în iunie 2025, iar președintele ales va depune jurământul în acea zi, în fața Adunării Naționale (ședință comună a Seimului și a Senatului).

Context Guvernul Tusk În decembrie 2023 ca urmare a alegerilor parlamentare, guvernul Tusk, constituit din Coaliția Civică, Polonia 2050, Partidul Popular Polonez și Noua Stângă, a început să guverneze țara. Coaliția lui Tusk nu are o majoritate suficient de mare astfel încât să treacă de veto-ul prezidențial, care ar necesita 276 de voturi.

Politica economică De când coaliția a venit al putere, au fost făcuți pași în a dereglementa economia, a tăia povara cheltuielilor sociale și echilibra bugetul. În februarie 2025, Tusk l-a invitat pe miliardarul și pe CEO-ul Google Sundar Pichai să dereglementeze economia poloneză și să taie reglementările muncii. Propunerea lui Tusk despre Brzoska a făcut ca mass-media să-l eticheteze drept „Elon Musk polonez”. Tusk a fost acuzat că a acordat Google-ului un monopol asupra sectorului de inteligență artificială din Polonia prin acordurile sale de investiții cu Pichai.

Politica socială Coaliția de guvernământ a fost compusă în cea mai mare parte din partide centriste sau ușor de dreapta. Cu toate acestea, Noua Stângă fiind și ea parte a cabinetului, a postulat votul pentru dezincriminarea avortului. Seimul a respins propunerea în iulie 2024. Înfruntând opoziția din cadrul coaliției de guvernământ a unei mari părți a Partidului Popular Polonez, votul a eșuat cu 218 voturi împotrivă și 215 pentru dezincriminare.

Candidați Candidați înregistrați Nume Năsuct Campanie Ocupație Partid Susținut de ()Suwałki, Podlasia Lector al Colegiului Socio-Economic al Școlii de Economie din Varșovia Independent ()Varșovia, Mazovia Vicemareșal al Senatului (2023-prezent) Membru al Seimului (2023-prezent)Senator (2023–prezent) Independent Stânga Grzegorz Braun ()Toruń, Cuiavia-Pomerania Lider al Confederației Coroanei Poloneze (2019-prezent) Membru al Sejmului (2019-2024)

Deputat european pentru Polonia Mică (2024-prezent)

Candidat la alegerile prezidențiale din 2015 Confederația Coroanei Poloneze Aripa regională din Toruń a Congresului Noii Drepte Aripa regională din Kuyavian-Pomeranian a KORWiN Renașterea Națională a Poloniei Mișcarea Europa Reală ()Białystok, Podlasia Mareșal al Sejmului (2023-prezent) Membru al Sejmului (2023-prezent)

Lider al Poloniei 2050 (2021-prezent)

Candidat la alegerile prezidențiale din 2020 Polonia 2050 Calea a Treia ()Varșovia, Mazovia Lider al Federației pentru Republică (2018-prezent) Membru al Sejmului (2015-2019, 2023-prezent)

Candidat la alegerile prezidențiale din 2020

Berar Federația pentru Republică Republicanii Liberi ()Włocławek, Cuiavia-Pomerania Lider al RDiP (2023-prezent) Jurnalist, youtuber Independent Mișcarea Păcii și Prosperității ()Toruń, Cuiavia-Pomerania Președinte al New Hope (2022-prezent) Membru al Sejm (2023-prezent)

Consilier fiscal O Nouă Speranță Confederația Karol Nawrocki ()Gdańsk, Pomerania Președinte al Institutului Memoriei Naționale (2021-prezent) Director al Muzeului celui de-al Doilea Război Mondial (2017-2021)

Președinte al Consiliului districtual Siedlce din Gdańsk (2011-2017) Independent Dreapta Unită Autoapărarea Republicii Polone Uniți Dincolo de Granițe ()Gdynia, Pomerania Membru al Sejmului (2001-2009, 2019-2023) Deputat european pentru Polonia Mică (2009-2014)

Jurnalist Independent Asociația Stânga Democrată Nonpartizanii ()Varșovia, Mazovia Jurnalist, youtuber Proprietarul Kanał Zero și KTS Weszło Independent ()Varșovia, Mazovia Primar al Varșoviei (2018-prezent) Vicepreședinte al Platformei Civice (2020-prezent)

Al doilea tur al alegerilor prezidențiale din 2020 Platforma Civică Coaliția Civică Social Democrația Poloniei Alianța Democraților (), Lublin Lider al Bezpartyjni Samorządowcy (2024-prezent) Inițiativa Socială Partidul Muncitoresc Uniunea Slavă Adrian Zandberg ()Aalborg, Denmark Co-lider al Partia Razem (2022-prezent) Membru al Sejm (2019-prezent)

Retrași Stanisław Żółtek – eurodeputat (2014–2019), liderul Congresului Noii Drepte și PolExit; s-a retras pentru a-l susține pe Grzegorz Braun Krzysztof Andrzej Sitko - s-a retras pentru a-l susține pe Marek Woch Katarzyna Cichos – s-a retras pentru a-l susține pe Marek Woch

Înregistrarea candidaților Grupurile de cetățeni care doresc să înregistreze un candidat în alegeri trebuie să înființeze un comitet electoral () de cel puțin 15 membri și să depună un anunț la Comisia Electorală Națională susținută cu 1.000 de semnături de cetățeni. Pentru a înscrie un candidat, o comisie electorală trebuie să prezinte PKW încă 99.000 de semnături de aprobare. În ianuarie 2025, următoarele comitete și candidați au aplicat pentru înregistrare.

Campanie Primul tur

a fost primul candidat care a început o campanie electorală pe 31 august 2024, atragând critici și acuzații de ilegalitate din partea politicienilor altor partide pentru începutul ei timpuriu. Mareșalul Seimului din partidul Polonia 2050 și-a declarat candidatura pe 13 noiembrie. Coaliția Civică și-a selectat candidatul în cadrul unor alegeri interne pe 22 noiembrie, după ce ministrul Afacerilor Externe, Radosław Sikorski, l-a contestat pe prezumtivul candidat, primarul Varșoviei , care a fost candidatul Coaliției Civice la președinție în 2020. După alegerile interne ale Coaliției Civice, președintele Institutului pentru Memoria Națională Karol Nawrocki a fost susținut de Partidul Lege și Justiție pe 24 noiembrie ca candidat oficial independent, deoarece nu a aparținut niciodată unui partid politic. miniatura|Buletinul de vot în primul tur al alegerilor, 18 mai 2025 Speculațiile au început rapid cu privire la faptul dacă PiS l-ar înlocui pe Nawrocki, când s-a dezvăluit că a avut contact cu un viitor criminal în perioada pe care a avut-o ca boxer cu două decenii înainte, fapt pentru care a fost atacat de politicieni oponenți.

În perioada premergătoare alegerilor, o parte din subvenția partidului a fost reținută de la Lege și Justiție. Problema a apărut, după ce Comisia Electorală Națională a hotărât că raportul financiar al partidului pentru campania parlamentară din 2023 și, în consecință, raportul său anual din 2023, este viciat. Drept urmare, atât dotarea campaniei, cât și subvenția anuală au fost reduse cu aproximativ 11 milioane de zloți. Hotărârea a fost atacată cu recurs la Curtea Supremă, unde Camera de Revizuire Extraordinară și Afaceri Publice a decis în favoarea partidului. Acest lucru a obligat din punct de vedere juridic Comisia să-și schimbe verdictul, care a avut loc pe 30 decembrie 2024. Cu toate acestea, întrucât legitimitatea acestei camere a Curții Supreme a fost pusă sub semnul întrebării de guvernul în exercițiu și CJUE din cauza crizei statului de drept care se desfășoară din 2017, ministrul Finanțelor a refuzat să transfere fondurile în litigiu.

PiS a lansat „Mișcarea de Protecție Electorală” (), operată în primul rând de fostul ministru al Educației , cu intenția de a proteja conduita democratică a alegerilor și de a le proteja de frauda electorală.

În timpul campaniei, atât Trzaskowski, cât și Nawrocki au făcut campanie de-a lungul aripii drepte a politicii; Trzaskowski a propus limitarea programelor de asistență socială pentru refugiații ucraineni care nu lucrează, lege care a fost propusă în Seim de Lege și Justiție pe 20 ianuarie pentru a „verifica” autenticitatea propunerii lui Trzaskowski, în timp ce Nawrocki a acuzat coaliția de guvernământ de sexualizarea copiilor, aruncând în mod demonstrativ o copie a într-un tocător de hârtie. La conferința partidului din 2 martie, Nawrocki a declarat alegerile drept „referendum privind respingerea lui Tusk”, care va rămâne o temă pe toată durata campaniei.

În ianuarie 2025, Nawrocki a primi susținerea Solidarității, cel mai mare sindicat din Polonia.

O temă electorală importantă a fost problema contribuției la asigurările de sănătate (), asistența medicală precară a țării fiind printre cele mai importante teme de campanie. Pe 4 aprilie, Seimul a votat la limită (213-190, cu KO, PL2050 și PSL votând pentru) pentru a reduce contribuția la asigurările de sănătate pentru antreprenori, ceea ce a stârnit proteste din partea stângii, în special posełs de la Razem, care a acuzat guvernul că a încercat să submineze și apoi să privatizeze asistența medicală publică. Pe 11 aprilie, liderul lui Razem, Adrian Zandberg, a ratat prima dezbatere TVP care a avut o audiență cu președintele Andrzej Duda despre contribuția la sănătate. În cele din urmă, Andrzej Duda a respins reducerea contribuției la sănătate pe 6 mai.