După izbucnirea Războiului din Ucraina, o parte dintre ucraineni au fost nevoiți să fugă din calea războiului și să găsească refugiu în altă țară. România, țara din Uniunea Europeană cu cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, a fost printre țările care i-au sprijinit constant pe refugiați, permițându-le accesul, refugiul sau tranzitul, mai ales după drepturile deschise pe care Uniunea Europeană le-a acordat acestora.
În România există un număr semnificativ de refugiați ucraineni, un fenomen cauzat de conflictul din Ucraina. În februarie 2024, erau înregistrați în România peste 78.000 de refugiați din Ucraina, conform datelor UNHCR. Acești refugiați se confruntau cu diverse provocări, inclusiv găsirea de locuințe, integrare în piața muncii și integrare socială.
Guvernul României a prevăzut, printr-o ordonanță de urgență adoptată în cursul anului 2024, mecanismul de decontare din fonduri europene a anumitor cheltuieli privind sprijinirea refugiaților din Ucraina, prin Programul Operațional Capital Uman (POCU). În acest scop, în cadrul POCU s-a creat o Axă prioritară special dedicată – AP9, cu o valoare de 118,5 milioane euro, pentru acțiuni care vizează acoperirea nevoilor de bază imediate și sprijin pentru cetățenii ucraineni, străinii sau apatrizii care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care au intrat în România prin punctele de trecere a frontierei cu Ucraina și Republica Moldova.
În 2025, sumele pentru refugiații ucraineni se acordă în cuantum diferențiat, respectiv 500 lei/lună pentru persoana singură și 1.500 lei/lună pentru o familie. Sumele acordate se decontează lunar, din bugetul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și, după caz, din bugetele/bugetul inspectoratelor județene pentru situații de urgență /Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov, către unitatea care asigură cazarea, proporțional cu numărul de zile pentru care aceasta este asigurată.
Protecția și integrarea refugiaților în România I. Există o platformă guvernamentală oficială a României dedicată informării, asistenței și integrării refugiaților/persoanelor strămutate forțat din zona conflictului armat din Ucraina: PROTECȚIEUCRAINA.GOV.RO.
Informațiile găsite pe site sunt colectate cu sprijinul agențiilor ONU și al organizațiilor neguvernamentale partenere, fiind verificate și aprobate direct de către Guvernul României prin ministerele responsabile.
Structura și scopurile principale ale acestui portal sunt:
1. Serviciu de informare și ghidaj practic Platforma funcționează ca un punct unic de informare (one-stop-shop) atât pentru cetățenii ucraineni sosiți în țară, cât și pentru cetățenii români sau instituțiile care doresc să îi ajute. Oferă clarificări despre pașii legali imediat după trecerea frontierei.
2. Gestionarea Protecției Temporare Ghidează utilizatorii prin procesul administrativ gestionat de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) pentru obținerea permisului de ședere și a Codului Numeric Personal (CNP) românesc, explicând drepturile asociate acestui statut special oferit la nivelul Uniunii Europene.
3. Accesul la Drepturi Fundamentale Site-ul detaliază procedurile clare prin care beneficiarii pot accesa pilonii de bază ai integrării în România:
· Muncă: Condițiile de angajare (prin ANOFM), facilități și drepturi salariale fără obligativitatea vizelor standard.
· Educație: Înscrierea copiilor în școli, cursuri gratuite de limba română, cazare în internate și accesul studenților în învățământul superior.
· Sănătate: Servicii medicale gratuite, acces la medicamente și programe naționale curative în aceleași condiții cu cetățenii români asigurați.
· Locuință și Asistență Socială: Detalii despre sumele forfetare pentru cazare și sprijin (reglementate prin mecanisme financiare actualizate precum OUG nr. 96/2024 și HG nr. 1.178/2024).
4. Secțiunea de Analize și Statistici Sub-pagina dedicată analizelor publică periodic Rapoartele privind integrarea refugiaților ucraineni în România, monitorizând din punct de vedere statistic evoluția sprijinului umanitar, incluziunea pe piața muncii și răspunsul instituțional oferit de rețeaua de ministere și ONG-uri partenere (Crucea Roșie, World Vision, FONSS etc.).
Alte informații utile pentru refugiații ucraineni pot afla de pe site-ul https://www.unhcr.org/ro.
II. Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (în engleză: United Nations High Commissioner for Refugees), prescurtat UNHCR este o agenție globală, creată oficial de Adunarea Generală a ONU la data de 14 decembrie 1950, având ca mandat principal salvarea de vieți, protejarea drepturilor și asigurarea unui viitor mai bun pentru refugiați, comunitățile strămutate forțat și persoanele apatride (fără cetățenie).
Iată pe scurt care sunt rolurile și atribuțiile sale fundamentale:
1. Mandatul de protecție și asistență juridică UNHCR veghează la nivel mondial ca statele semnatare să respecte Convenția de la Geneva din 1951 privind statutul refugiaților. Rolul său cel mai important este să se asigure că nicio persoană nu este returnată forțat într-o țară în care viața sau libertatea îi sunt puse în pericol (principiul juridic de non-refoulement).
2. Ajutor umanitar de urgență În cazul unor conflicte armate sau dezastre majore, UNHCR intervine în primele linii pentru a oferi asistență vitală:
· Adăposturi de urgență (corturi, tabere organizate).
· Hrană, apă potabilă și asistență medicală.
· Pături, haine și kituri de igienă.
3. Soluții pe termen lung Agenția nu oferă doar sprijin temporar, ci caută trei soluții durabile pentru persoanele dezrădăcinate:
· Repatrierea voluntară: Ajutorarea refugiaților să se întoarcă în siguranță în țara lor, dacă condițiile s-au stabilizat.
· Integrarea locală: Sprijinirea lor pentru a se stabili și a deveni independenți economic în țara în care au cerut azil.
· Relocarea: Transferul refugiaților vulnerabili dintr-o țară de azil temporar într-o a treia țară sigură.
Activitatea în România: UNHCR are o reprezentanță oficială în România încă din anul 1992. De-a lungul anilor, agenția a colaborat strâns cu autoritățile române (în special cu Inspectoratul General pentru Imigrări) și cu ONG-uri locale pentru a pune la punct sistemul național de azil.
În ultimii ani, UNHCR România a avut un rol critic în coordonarea răspunsului umanitar, oferirea de asistență financiară directă, consiliere juridică și sprijin pentru incluziunea refugiaților ucraineni sosiți în țară.
III. Consiliul Național Român pentru Refugiați este o organizație neguvernamentală independentă, înființată în anul 1998, având statut de utilitate publică. CNRR este una dintre cele mai importante și vechi asociații din România specializate în apărarea drepturilor omului, cu accent direct pe protecția solicitanților de azil, a refugiaților și a migranților.
Iată care sunt direcțiile sale principale de activitate și rolul său în sistemul de azil:
1. Asistență juridică și monitorizare CNRR oferă consiliere și asistență juridică gratuită pentru persoanele care au fugit din țările de origine și doresc să obțină o formă de protecție în România. Avocații și consilierii juridici ai organizației:
· Îi ghidează pe solicitanții de azil de-a lungul întregii proceduri legale administrative.
· Asigură reprezentare juridică în instanțele de judecată în cazul în care cererile de azil sunt respinse în primă fază.
· Monitorizează punctele de trecere a frontierei și centrele de cazare ale Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) pentru a se asigura că procedurile respectă legislația națională și europeană.
2. Integrare socială și culturală După ce o persoană primește statutul de refugiat sau protecție subsidiară, CNRR o sprijină să devină independentă și să se integreze în societatea românească prin:
· Cursuri de limba română și activități de orientare culturală.
· Sprijin în găsirea unui loc de muncă, echivalarea studiilor și înscrierea copiilor la școală.
· Asistență socială pentru categoriile extrem de vulnerabile (minori neînsoțiți, persoane cu probleme medicale).
3. Parteneriatul cu UNHCR și Autoritățile CNRR este principalul partener operațional în România al UNHCR (Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați). Organizația lucrează în strânsă legătură cu autoritățile guvernamentale pentru îmbunătățirea politicilor publice și a legislației privind azilul și migrația, organizând frecvent sesiuni de instruire pentru funcționari publici, polițiști de frontieră, magistrați și asistenți sociali.
Note
Legături externe https://www.rfi.fr/ro/europa/20250224-cum-arat%C4%83-via%C8%9Ba-unui-t%C3%A2n%C4%83r-refugiat-ucrainean-%C3%AEn-rom%C3%A2nia-la-trei-ani-de-la-r%C4%83zboi-video
Categorie:Ucraineni Categorie:Războiul Ruso-Ucrainean Categorie:Refugiați Categorie:Drepturile omului