Pe 12 aprilie 2026 au avut loc alegeri parlamentare în Ungaria pentru alegerea tuturor celor 199 de membri ai Adunării Naționale. A fost cea de-a zecea rundă de alegeri parlamentare și cea cu cea mai mare rată de participare de la tranziția Ungariei la democrație, în 1990. Partidul de opoziție Tisza, condus de europarlamentarul și fostul membru al Fidesz, Péter Magyar, a obținut o victorie zdrobitoare, câștigând 141 de locuri din cele 199 din Adunarea Națională a Ungariei și învingând astfel guvernul Fidesz–KDNP al prim-ministrului Viktor Orbán, punând capăt unei ere Orbán de 16 ani. La primele alegeri din 2006 care nu au fost câștigate de Fidesz–KDNP, Partidul Tisza a obținut o majoritate calificată de două treimi, care reprezintă pragul legislativ necesar pentru modificarea Legii fundamentale a Ungariei. În acest proces, partidul a obținut atât cel mai mare număr de voturi, cât și cel mai mare procent de locuri pe care un partid politic maghiar le-a câștigat vreodată într-o alegere liberă.

Orbán, cel mai longeviv prim-ministru al Ungariei, este liderul Fidesz, un partid naționalist creștin și de extremă dreapta, considerat autoritar și care se identifică din ce în ce mai mult ca fiind iliberal. Într-o alianță cu Partidul Popular Creștin-Democrat, Fidesz urmărea un al cincilea mandat consecutiv (al șaselea în total). Magyar este liderul Partidului Tisza, un partid conservator și de centru-dreapta, care a candidat pe o platformă pro-europeană, anticorupție, centristă și populistă. Singurul alt partid care a depășit pragul electoral a fost Mișcarea Patriei Noastre, ultranaționalistă și de extremă dreapta, condusă de László Toroczkai. Majoritatea celorlalte partide s-au retras din campanie pentru a împiedica Fidesz să profite de divizarea voturilor. Printre partidele care s-au retras s-a numărat Partidul Socialist Maghiar, care nu va avea niciun loc în parlament pentru prima dată de la sfârșitul comunismului.

În perioada premergătoare alegerilor, analiștii au descris alegerile ca fiind cele mai importante din Uniunea Europeană în 2026 și un referendum privind continuarea Ungariei pe calea autoritarismului și a apropierii de Rusia sau schimbarea cursului către democrația liberală și UE. Au existat acuzații de fraudă înaintea alegerilor din partea ambelor partide majore. Rezultatele au reflectat sondajele independente care arătau Partidul Tisza cu un avantaj clar, în timp ce institutele de sondare pro-guvernamentale prognozau o victorie a Fidesz. Orbán a recunoscut înfrângerea în noaptea alegerilor și l-a felicitat pe Magyar, la fel ca și diverși lideri internaționali. Victoria lui Magyar a fost descrisă ca o victorie pentru UE. De asemenea, a fost interpretată ca o înfrângere pentru Rusia sub Vladimir Putin, pentru mișcările de extremă dreapta europene și globale și pentru a doua administrație Trump.

Conform practicii constituționale, președintele Ungariei are obligația de a nominaliza persoana cu cele mai mari șanse de a obține o majoritate în Adunarea Națională pentru a forma viitorul guvern. Președintele Tamás Sulyok s-a întâlnit cu toți cei trei lideri ai partidelor și alianțelor parlamentare — Magyar, Orbán și Toroczkai — pe 15 aprilie, la trei zile după alegeri, și a anunțat că îl va propune pe Magyar în funcția de prim-ministru la convocarea legislativului. Se preconizează că noua Adunare Națională se va reuni pe 9 mai.

Context

Alegerile din 2022 Pe 3 aprilie 2022, cu 54,13% din voturile populare, Fidesz–KDNP a obținut cel mai mare procentaj de voturi dintre toate partidele sau alianțele din 1990 și a câștigat două treimi din locuri pentru a patra oară. Alianța Uniți pentru Ungaria a suferit o înfrângere masivă și a fost dizolvată la scurt timp după aceea, membrii săi ocupând locuri în grupuri politice separate în Adunarea Națională. Dintre celelalte partide minore, doar Mișcarea Patria Noastră a atins pragul de intrare, în timp ce Partidul Maghiar Câinele cu Două Cozi nu a reușit acest lucru. După alegeri, doar Coaliția Democratică a reușit să obțină rezultate susținute de două cifre în sondaje, alături de Fidesz, dar a rămas totuși cu mult în urma partidelor de la guvernare.

Parlamentul European vede Ungaria ca „regim hibrid de autocrație electorală” din 2022 și consideră Ungaria în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) din Tratatul Uniunii Europene, prezintă un risc clar de încălcare gravă a Tratatului Uniunii Europene. În ianuarie 2024, majoritatea eurodeputaților au cerut Consiliului Uniunii Europene să ia în considerare ca Ungaria să fie privată de dreptul de vot în UE în temeiul articolului 7 din tratat.

Ascensiunea TISZA Pe 2 februarie 2024, s-a dezvăluit că președinta Katalin Novák acordase o grațiere în aprilie 2023 unui infractor implicat într-un caz de pedofilie. Scandalul a dus la demisia lui Novák, precum și a fostului ministru al justiției, Judit Varga, care contrasemnase grațierea. La scurt timp după aceea, fostul soț al lui Varga, Péter Magyar, a publicat o postare pe Facebook în care declara că va demisiona din toate funcțiile sale legate de guvern, afirmând că ultimii ani l-au făcut să realizeze că ideea unei „Ungarii naționale, suverane, burgheze”, declarată ca scop al guvernării lui Viktor Orbán, era de fapt un „produs politic” care servea la ascunderea corupției masive și a transferurilor de bogății către cei cu conexiunile potrivite.

Pe 15 martie, Magyar, deși inițial refuzase să participe la politică, a organizat un miting la Budapesta la care au participat zeci de mii de oameni, în cadrul căruia a anunțat formarea unui nou partid politic. Conform sondajelor efectuate în acea lună, aproximativ 15% dintre alegători au declarat că sunt „siguri sau foarte probabili” să voteze pentru Magyar dacă acesta ar candida la o funcție publică.

Pe 10 aprilie, Magyar și-a anunțat candidatura la alegerile pentru Parlamentul European alături de Partidul Respect și Libertate, până atunci necunoscut, care a terminat pe locul 2, cu un rezultat de aproape 30%, cel mai mare număr și procent de voturi obținute de orice partid non-Fidesz din 2006, ceea ce a dus la prăbușirea altor partide de opoziție și la o nouă situație în politica maghiară. Până la sfârșitul anului, conform unor sondaje, TISZA este deja cel mai popular partid politic din Ungaria sau cel puțin în competiție strânsă cu Fidesz, și ar putea fi de așteptat ca la următoarele alegeri generale acesta să câștige. Prin urmare, unele partide de opoziție, cum ar fi Partidul Popular Ungaria Tuturor sau Mișcarea Momentum, au decis să nu candideze la următoarele alegeri în interesul unei schimbări guvernamentale.

În ianuarie 2026, trei partide de opoziție – Mișcarea Soluție, Partidul Erei celei de-a Doua Reforme și forța parlamentară LMP – Partidul Verde din Ungaria – au anunțat în decursul unei săptămâni că nu vor candida la alegerile parlamentare. Congresul partidului LMP a declarat că „nu dorim să împiedicăm schimbarea guvernului, așa că nu vom întocmi o listă și nu vom nominaliza candidați”.

The Tisza party selected 103 of its 106 future candidates for the election in a two-round primary late 2025 (following a call for candidates in 2024). The party put forward 3 nominees in each district (except the district of Magyar and 2 seats) and in the first round all Tisza Sziget members above the age of 16 could vote. Voting took place via a modified Borda count. In the second round, voting was opened also to all resident citizens above 18 who could vote for either of the two advancing candidates. Winners were announced on 28 November 2025.

Prăbușirea opoziției parlamentare Înainte de scandalul grațierii prezidențiale, Coaliția Democratică (DK), de stânga, era considerată cel mai puternic partid de opoziție; membrul său principal, Klára Dobrev, a format chiar și un guvern din umbră monopartid în septembrie 2022, ceea ce a indicat clar rolul principalului contracandidat față de celelalte partide de opoziție. Sondajele de opinie publică, însă, în cei doi ani de după alegerile parlamentare din 2022, au măsurat sprijinul pentru DK la un maxim de 15-20%. Cu excepția Mișcării Momentum și a Partidului Maghiar Câinele cu Două Cozi, partidele de opoziție - Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Jobbik, Dialog - Partidul Verzilor și LMP - Partidul Verde din Ungaria - nu atingeau de obicei pragul electoral, conform sondajelor de opinie publică. În schimb, Mișcarea Patria Noastră, de extremă dreapta, pe care mulți o consideră un cvasi-aliat al Fidesz, s-a situat constant peste pragul electoral. Cei doi ani de după alegerile din 2022 au fost caracterizați de relații înghețate între partide și apatie politică, similară cu o mare parte din era Orbán, care a constat dintr-un Fidesz-KDNP dominant la guvernare și, mult în față, partide de opoziție medii și mici care concurau între ele pentru un segment de alegători ai opoziției care nu creștea. Mai mult, guvernarea prin decret introdusă din cauza „stării de urgență” permanente cauzate de Covid și apoi de războiul ruso-ucrainean a erodat semnificativ semnificația politică a parlamentului.

Apariția și rapida ascensiune a partidului Tisza a recalibrat complet structura scenei politice.

Mai multe partide de opoziție, precum Partidul Popular Ungaria Tuturor și Mișcarea Momentum, au decis să nu candideze la următoarele alegeri în interesul unei schimbări guvernamentale. În ianuarie 2026, trei partide de opoziție – Mișcarea Soluției, Partidul Epocii celei de a Doua Reforme și forța parlamentară LMP – Partidul Verde din Ungaria – au anunțat în decurs de o săptămână că nu vor candida la alegerile parlamentare. Congresul partidului LMP a declarat că „nu dorim să împiedicăm schimbarea guvernului, așa că nu întocmim o listă și nu nominalizăm candidați”. Pe 7 februarie 2026, o altă forță parlamentară, Dialog – Partidul Verzilor, și-a anunțat retragerea din alegeri.

Amendamentul la legea electorală Pe 17 decembrie 2024, Adunarea Națională a votat modificările circumscripțiilor electorale. Drept urmare, numărul circumscripțiilor electorale din Budapesta a scăzut de la 18 la 16, în timp ce în județul Pesta numărul circumscripțiilor a crescut de la 12 la 14. Au avut loc și modificări ale granițelor în unele părți ale județelor Csongrád-Csanád și Fejér. Partidul de guvernământ Fidesz–KDNP a luat această decizie invocând modificările rezultate din ultimul recensământ (2022), dar, potrivit opoziției, adevăratul scop era acela de a slăbi poziția opoziției în circumscripțiile electorale, în special în cele din capitală, unde membrii opoziției fuseseră aleși anterior în mod direct. Modificările au fost acuzate de manipulare electorală, partidul de opoziție TISZA trebuind să câștige cu aproximativ 3-5 puncte în votul național pentru a obține majoritatea în Adunare.

Circumscripții abolite

Circumscripția 17 Budapesta Circumscripția 18 Budapesta

Circumscripții noi

Circumscripția 13 județul Pesta Circumscripția 14 județul Pesta Sistem electoral Cei 199 de membri ai Adunării Naționale vor fi aleși prin reprezentare majoritară mixtă, cu două metode; 106 vor fi aleși în circumscripții uninominale prin vot majoritar, în timp ce ceilalți 93 vor fi aleși dintr-o singură circumscripție națională, în mare parte prin reprezentare proporțională. Pragul electoral este stabilit la 5%, deși acesta este ridicat la 10% pentru coalițiile de două partide și la 15% pentru coalițiile de trei sau mai multe partide. Locurile sunt apoi alocate folosind metoda D'Hondt.