Partidul Tisza

Partidul Respect și Libertate, cunoscut în mod obișnuit sub abrevierile sale maghiare „Partidul Tisza” și „TISZA”, este un partid politic de centru spre centru-dreapta, pro-european și populist din Ungaria.

Partidul a fost fondat în 2020. A câștigat rapid notorietate odată cu aderarea fostului membru al Fidesz, Péter Magyar; membrii mișcării sale nepartizane „Ridică-te Comunitate Maghiară” au preluat majoritatea funcțiilor din partid pentru a participa la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 și au câștigat 7 locuri în Parlamentul European. Partidul este condus de Magyar, care a fost ales lider al partidului la 22 iulie 2024. Zoltán Tarr și Andrea Bujdosó ocupă funcțiile de lideri parlamentari ai partidului în Parlamentul European și, respectiv, în Adunarea Generală din Budapesta. Partidul a obținut o majoritate calificată de două treimi la alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026, dobândind astfel puterea de a modifica Constituția Ungariei în Adunarea Națională și punând capăt mandatului de 16 ani al regimului lui Viktor Orbán și al partidului Fidesz.

Membru al Grupului Partidului Popular European, partidul a fost descris în diverse moduri ca fiind conservator, liberal-conservator și populist. Este pro-european și are o politică externă pro-occidentală, favorizând îmbunătățirea relațiilor cu Uniunea Europeană și NATO și adoptarea monedei euro. Partidul susține măsurile de combatere a corupției și critică ceea ce numește „statul mafiot” al lui Viktor Orbán, solicitând ca Ungaria să adere la Parchetul European și să ia măsuri pentru a asigura independența sistemului judiciar. Acesta propune un sistem mai puternic de control și echilibru asupra guvernului, solicitând ca președintele Ungariei să fie ales prin vot popular și a propus organizarea unui referendum pentru a limita mandatul prim-ministrului la maximum două mandate, în total de 8 ani.

Istorie

Fondare și nume Partidul a fost fondat în 2020 de către Attila Szabó și Boldizsár Deák, și a dorit să candideze la alegerile parlamentare din 2022. Partidul a respins fondurile statului și s-a bazat în schimb pe donațiile și averea personală a membrilor săi. Deși a strâns 222.000 de forinți, partidul nu a putut candida la alegerile din acel an.

Numele Tisza a fost format ca un cuvânt telescopat cu primele litere ale lui tisztelet (respect) și szabadság (libertate) care formează numele celui de-al doilea fluviu ca mărime din Ungaria. Numele este folosit ca motiv în campaniile partidelor, actualul lider Magyar făcând adesea referire la el; un slogan popular la mitingurile sale a fost „inundația Tisei vine!”.

Implicarea lui Péter Magyar Partidul a rămas relativ inactiv până-n 2024. Péter Magyar, fostul politician Fidesz și fostul soț al fostei ministre a justiției, Judit Varga, a intrat pe scena politică după scandalul grațierilor, în care președintele Katalin Novák a grațiat un bărbat care a încercat să mușamalizeze infracțiuni pedofile. Varga, în calitate de ministru al justiției, a trebuit, de asemenea, să semneze grațierile și, prin urmare, a fost complice la scandal. Magyar a organizat primul său protest pe 15 martie, aniversarea începutului Revoluției Maghiare din 1848. Evenimente au fost organizate atât de guvern, cât și de partidele tradiționale de opoziție, dar demonstrația sa a atras cele mai mari mulțimi.

După aceasta, Magyar a provocat încă un scandal pentru guvern, publicând o înregistrare referitoare la cazul de corupție Schadl-Völner, în care au fost implicați doi înalți funcționari. În înregistrare, fosta sa soție - ministrul Justiției la acea vreme - a recunoscut că documentele referitoare la proces au fost modificate la ordinul guvernului. În timp ce prezenta aceste informații juriului, o mulțime de aproximativ o mie de persoane s-a adunat afară, cerând demisia guvernului.

În martie 2024, Magyar a anunțat că dorește să candideze la alegerile pentru Parlamentul European din 2024. Cu toate acestea, nu și-a putut fonda propriul partid din cauza termenelor limită pentru alegeri și a proceselor de înregistrare. Înainte de anunțul partidului căruia i se va alătura Magyar, sondorii precum Institutul Nézőpont, aliniat cu guvernul, au sugerat că o listă condusă de Magyar ar putea câștiga mai multe locuri și 13% din voturi. În cele din urmă, în aprilie, s-a anunțat că Magyar se va alătura TISZA. A fost ales unul dintre vicepreședinții partidului, precum și candidatul principal pe lista TISZA pentru Parlamentul European. Partidul a ocupat locul al doilea, cu aproape 30% din voturi și 7 locuri; această performanță a fost caracterizată de mass-media ca o provocare la adresa partidului de guvernământ Fidesz al lui Viktor Orbán. Inițial, Magyar nu și-a ocupat locul și spusese că nu o va face în timpul campaniei electorale. El a decis să supună la vot pe site-ul partidului: peste 75% au votat în favoarea ocupării unui loc în Parlament și, ca atare, a fost unul dintre cei 7 europarlamentari TISZA.

În iulie 2024, Magyar a preluat conducerea partidului de la fondatorul Attila Szabó, căruia i s-a acordat în schimb titlul de „președinte de onoare”.

Sprijin și adunări În urma rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, TISZA a început să-și construiască bază locală și de membrii, deoarece partidul nu avusese prea mult succes înainte de implicarea lui Magyar. Pentru a-și construi o bază în întreaga țară și pentru a putea concura eficient în mai multe circumscripții rurale la alegerile parlamentare din 2026, partidul a înființat „insulele TISZA”, o rețea de susținători locali și potențiali candidați. În ianuarie 2025, analiza rețelelor de socializare a sugerat că existau 208 „insule”, cu peste 20.000 de membri în total.

Mai mult, Magyar a întreprins acțiuni de presă, cum ar fi traversarea țării cu susținătorii.

'Vocea națiunii' În martie 2025, Magyar a anunțat că va lansa un chestionar informal de „referendum”, adresând participanților 13 (12+1) întrebări. Chestionarul putea fi completat online sau personal și urma să influențeze politica partidului.

Chestionarul a primit 1.137.266 de răspunsuri. Peste 90% dintre respondenți au votat în favoarea majorității întrebărilor, deși ultima întrebare (+1) privind poziția Ucrainei în UE a fost mai controversată, cu 58% votând în favoare. Rezultatele complete sunt următoarele: +NumărÎntrebareRezultatDa %Nu %1Sunteți de acord cu introducerea unui card SZÉP pentru pensionari cu o valoare anuală maximă de 200 de mii de forinți, care poate fi folosit pentru alimente, medicamente și îngrijire medicală?92.37.72Susțineți reducerea ratei TVA pentru medicamente la 0 procente?92.57.53Sunteți de acord că statul nu ar trebui să utilizeze resursele bugetare pentru a sprijini investițiile private în sistemul de sănătate și ar trebui să aloce anual cel puțin 500 de miliarde de forinți resurse suplimentare pentru dezvoltarea sistemului de sănătate de stat?98.31.74Sunteți de acord cu cheltuirea averii naționale recuperate pentru educație, sănătate și dezvoltare rurală?99.30.75Sunteți de acord ca cota de TVA pentru alimentele sănătoase să fie de maximum 5%?98.41.66Sunteți de acord cu o reducere universală a impozitului pe venitul persoanelor fizice la 9%?81.918.17Sunteți de acord cu reintroducerea sistemului de impozitare kata [unul în care proprietarii de afaceri ar putea plăti un singur impozit simplificat, în loc de mai multe impozite] în fostele zone?90.79.38Sunteți de acord cu impunerea unui impozit suplimentar asupra activelor de peste 5 miliarde de forinți?96.13.99Sunteți de acord cu menținerea Ungariei ca membră a Uniunii Europene și a NATO?98.71.310Sunteți de acord că un prim-ministru ar trebui să poată deține funcția doar pentru două mandate, pentru maxim 8 ani?96.53.511Susțineți că administrațiile locale ar trebui să își recâștige competențele, instituțiile și resursele în domeniile educației, sănătății și serviciilor sociale?98.81.212Sunteți de acord ca salariul prim-ministrului să fie de maximum 2,5 milioane de forinți și ca veniturile membrilor parlamentului să fie reduse la jumătate?92.17.913 (+1)Susțineți aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană?58.241.8

Ideologie și politici Înaintea conducerii sale de către Magyar, Tisza a fost un partid conservator mic, care s-a definit ca fiind „lipsit de ideologie”.

Sub conducerea lui Magyar, Partidul Tisza a devenit un partid politic de centru-dreapta și membru al Grupului Partidului Popular European (PPE). Partidul Tisza/Magyar, adesea confundat din cauza dominației Magyar asupra partidului, a fost descris în diverse moduri ca fiind „un partid centrist anti-establishment”, un partid conservator, sau național-conservator.

Magyar a ales Tisza datorită asemănărilor de opinii despre o organizație centristă neutră din punct de vedere ideologic. El a vorbit adesea despre crearea unei „a treia forțe politice” în Ungaria pentru a aboli Sistemul de Cooperare Națională (NER), pe care Fidesz îl folosește pentru a menține controlul asupra societății în ansamblu. El a apărat libertatea de exprimare după ce mai mulți membri au fost concediați din funcțiile lor civile după ce au participat la demonstrații.

Corupția Magyar a găzduit multiple proteste împotriva „statului mafiot” și a presupusului NER corupt. Magyar a susținut că guvernul Fidesz și-a îmbogățit aliații și că anumite familii au condus întreaga țară. Partidul a exclus cooperarea cu opoziția, deoarece o consideră complice cu guvernul.

Pentru a opri corupția „la scară industrială”, Magyar dorește să ia măsuri precum aderarea la Parchetul European (EPPO) și independența sistemului judiciar. Aceasta ar veni însoțită de consolidarea controalelor și echilibrului în sistemul politic și de ne-urmărirea penală a oponenților politici.

Partidul a propus, de asemenea, declasificarea dosarelor agenților din epoca comunistă pentru a scoate la iveală câștigurile personale de avere din timpul perioadei rapide de privatizare din anii 1990.

Democrația Magyar a cerut ca funcția de președinte al Ungariei să fie aleasă prin vot direct. De asemenea, el s-a angajat să elimine beneficiile pentru foștii președinți.

O politică de lungă durată a Tisza, susținută de Magyar, este de a impune limite pentru mandatele aleșilor, iar partidul a propus organizarea unui referendum pentru a limita mandatul prim-ministrului la maximum 2 mandate (8 ani).

Economia și serviciile publice Magyar a declarat că o prioritate principală pentru un eventual guvern Tisza ar fi recuperarea a 20 de miliarde de euro fonduri europene de la Comisia Europeană care au fost înghețate din cauza încălcării repetate a legilor europene din partea guvernului FIdesz. El intenționează să folosească aceste fonduri pentru a „relansa” economia și a ajuta întreprinderile mai mici.

Magyar de asemenea sprijină crearea unor fonduri minime naționale, precum cele privind energia și bunăstarea.

Politica externă și imigrația Partidul are poziții pro-europene.

Trisza sprijină poziția guvernului Fidesz de a se opune trimiterii de armament pentru sprijinul pentru Ucraina în războiul ei cu Rusia. Partidul, de asemenea, se opune aderării accelerate a Ucrainei la UE. Orbán a încercat să prezinte partidul ca fiind pro-Ucraina, inclusiv acuzații din partea guvernului că Ucraina folosește partidul lui Magyar pentru a-l submina; cu toate acestea, nu au fost furnizate dovezi care să susțină astfel de afirmații.

Tisza susține reglementări stricte privind migrația, similare cu cele ale guvernului Fidesz, dar a criticat guvernul actual pentru aducerea în țară a mii de lucrători imigranți din afara UE.

Atacuri împotriva partidului Partidul a susținut că a fost victima atacurilor și acuzațiilor din partea mai multor personalități și organizații, adesea legate de guvernul Fidesz.

Vizarea lui Magyar

În mai 2025, a fost adoptată o nouă reglementare care a modificat regulile privind declararea averii, considerată pe scară largă ca fiind o lege ce-l viezează pe Magyar și putând să-i retragă mandatul de europarlamentar.