Warren Kendall Lewis () a fost un inginer american, profesor universitar la MIT, considerat a fi părintele ingineriei chimice moderne. Biographical Memoirs, National Academy of Science A fost coautor al unui manual important pe această temă W.H. Walker, W.K. Lewis & W.H. McAdams (1923) Principles of Chemical Engineering New York, McGraw–Hill care a introdus, în esență, conceptul de . De asemenea, a dezvoltat, împreună cu Edwin R. Gilliland, un alt profesor de la MIT, procesul Houdry, într-un contract cu The Standard Oil Company din New Jersey (acum ExxonMobil), cu privire la cracarea catalitică fluidă modernă.
Biografie în 1901 Lewis s-a înscris la MIT pentru a studia ingineria, optând pentru ingineria chimică din cadrul departamentului de chimie. Chimia l-a captivat așa de mult încât a urmat studii postuniversitare de chimie fizică la Breslau, Germania, obținând în 1908 diploma de doctor în științe. La scurt timp după aceea, s-a întors la MIT pentru a se alătura corpului didactic.
În 1909 Lewis a publicat o lucrare despre „Teoria distilării fracționate”, care a stat la baza metodelor ulterioare de calcul în ingineria chimică. (Ulterior, a fost autorul a 19 brevete privind distilarea.) În 1920 a devenit primul șef al nou-înființatului departament de inginerie chimică de la MIT, poziție pe care a deținut-o timp de 13 ani înainte de a se întoarce la predare și cercetare.
În noiembrie 1942 Lewis a fost numit să prezideze un comitet care să examineze Proiectul Manhattan și să examineze toate aspectele cercetării și dezvoltării bombei, parțial din cauza îndoielilor lui du Pont cu privire la procesarea plutoniului. Raportul lor, datat 4 decembrie, a susținut proiectul plutoniului. De asemenea, pentru îmbogățirea uraniului a recomandat concentrarea pe procesul de difuzie gazoasă și construirea doar a unei instalații electromagnetice mici. Conant a susținut construirea unei uzine electromagnetice mari, despre care Nichols a spus că a fost esențială pentru lansarea bombei în august, în loc de câteva luni mai târziu. Comitetul a sugerat, de asemenea, organizații industriale potrivite și ... „ne-a furnizat un plan pentru organizarea industrială completă a proiectului, pe care Groves l-a urmat în mare parte ... și ne-a dat mai multă încredere cu privire la fezabilitatea producerii unor cantități suficiente de material fisionabil”. Kenneth D. Nichols, The Road to Trinity: A Personal Account of How America's Nuclear Policies Were Made pp. 65–68 (1987, Morrow, New York) În aprilie-mai 1944 un alt comitet condus de Lewis a recomandat construirea uzinei de difuzie termică proiectată de Philip Abelson din Marina SUA.
În 1948 a fost numit profesor emerit și a continuat să lucreze în cadrul departamentului până la moarte.
Decorații și premii 1936 a Society of Chemical Industry. 1947 Medalia Lamme a American Society of Engineering Education. 1947 Medalia Priestley a American Chemical Society. A fost primul inginer chimist care a obținut Medalia Priestley. Chemical & Engineering News 86 (14) April 7, 2008 (special edition on Priestley Medal) 1947: Warren K. Lewis (1882–1975) 1949 . 1957 . 1973 Premiul fondatorilor Simon Ramo al National Academy of Engineering. recipient Warren K. Lewis Este comemorat prin Premiul Warren K. Lewis pentru Învățământ în Ingineria Chimică. Warren K. Lewis Award al și în cadrul lectoratului Warren K. Lewis de la MIT. Lewis lecture
Note
Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Nașteri pe 21 august Categorie:Decese în 1975 Categorie:Decese pe 9 martie Categorie:Ingineri americani Categorie:Chimiști americani din secolul al XX-lea Categorie:Specialiști în mecanica fluidelor Categorie:Cadre didactice ale Massachusetts Institute of Technology Categorie:Laureați ai National Medal of Science Categorie:Oameni ai Proiectului Manhattan Categorie:Oameni de știință din statul Delaware