Alegerile parlamentare au avut loc în Ungaria pe 6 aprilie 2014. Acestea au fost cea de-a 7-a rundă de la primele alegeri libere din 1990. Rezultatele au arătat o victorie a Alianței FIdesz–KDNP, consolidându-și majoritatea de două treimi, Viktor Orbán rămânând prim-ministru.

Au fost primele alegeri organizate după adoptarea noii constituții care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2012. Noua lege electorală de asemenea a intrat în vigoare în acea zi. Pentru prima dată de la tranziția Ungariei la democrație, alegerile au avut loc într-un singur tur de scrutin. Alegătorii au ales 199 de deputați în loc de 386 cum era de obicei.Az országgyűlési képviselők választásáról szóló 2011. évi CCIII. törvény. In.: Magyar Közlöny. 2011. évi, 165. sz., 41095-41099. p.

Context La alegerile parlamentare din 2010 Fidesz-KDNP a obținut o victorie categorică, Viktor Orbán fiind ales premier. Ca urmare a rezultatului alegerilor, guvernul a putut să schimbe constituția datorită majorității de două treimi. Guvernul a putut scrie un amendament constituțional care favorizează familia tradițională, precum și un amendament care a micșorat numărul de parlamentari aleși de la 386 la 199.

Orbán și guvernul său au rămas relativi populari în lunile ce au urmat alegerilor. Acest lucru s-a datorat în princpal creșterii PIB-ului, a producției industriale și sectorului turistic.

Noua constituție și lege electorală În 2010, un nou guvern condus de Fidesz-KDNP a inițiat un proces de elaborare a unei noi constituții."Hungary's new constitution drafted by next March, says Fidesz official" , politics.hu, 2 August 2010; accessed 18 August 2010 "Bihari szerint mindig lehet jobb" ("According to Bihari, One May Always Do Better"), FN.hu, 7 August 2010; accessed 18 August 2010 Pe 18 aprilie 2011, parlamentul a aprobat constituția cu un vot de 262 la 44 în favoarea modificării, Fidesz și partenerii lor din coaliția creștin-democrată fiind în favoare, iar Jobbik împotrivă. Partidul Socialist Maghiar (MSZP) și Partidul Politica Poate Fi Diferită (LMP), invocând reticența partidului de guvernământ de a face compromisuri asupra unor probleme și incapacitatea lor de a schimba rezultatul, au boicotat atât procesul de elaborare, cât și votul.Zoltán Simon, "Hungary First to Write a Constitution on IPad, Lawmaker Says", Bloomberg, 4 March 2011; accessed 25 April 2011"Hungary's parliament passes controversial new constitution", Deutsche Welle, 18 April 2011; accessed 25 April 2011 Pe 25 aprilie, președintele Pál Schmitt a semnat documentul, iar acesta a intrat în vigoare în prima zi a anului 2012."Hungarian president signs new constitution despite human rights concerns", Deutsche Welle, 25 April 2011; accessed 25 April 2011 Adoptarea a avut loc la jumătatea perioadei de șase luni a președinției Ungariei la Consiliul Uniunii Europene.Judy Dempsey, "Hungarian Parliament Approves New Constitution", The New York Times, 18 April 2011; accessed 25 April 2011

O nouă lege electorală a fost adoptată și pe 23 decembrie 2011. Fidesz și partenerul său de coaliție, Partidul Popular Creștin Democrat (KDNP), au aprobat unilateral noul proiect de lege, folosind majoritatea lor de două treimi, ignorând protestele opoziției de stânga (MSZP și LMP), în timp ce Jobbik a votat împotriva acesteia. ONG-ul Political Capital a menționat în analiza sa că legea nou adoptată „deplasează sistemul electoral către principiul majoritar”, ceea ce poate fi cauza unor posibile rezultate „disproporționate” viitoare în favoarea locurilor parlamentare individuale, rezultând apariția unei metode de vot precum votul majoritar uninominal (FPTP). Cu toate acestea, Political Capital a subliniat, de asemenea, că această tendință „nu poate fi interpretată ca o prejudiciere adusă democrației”.

Planul de înregistrare a alegătorilor Pe 26 noiembrie 2012, Fidesz și-a folosit supermajoritatea pentru a adopta o legislație care revizuiește eligibilitatea la vot. Prin urmare, cetățenii care aveau drept de vot ar fi trebuit să fie implicați într-un proces de preînregistrare cu cel puțin 15 zile înainte de ziua alegerilor „pentru a-i scuti pe cetățenii indiferenți politic de campania electorală”, așa cum au spus oficialii Fidesz. Potrivit criticilor, acest proces ar fi îngreunat eliminarea partidului de la putere, amenințănd totodată sufragiul liber prin stabilirea termenului limită.Marton Dornbach, Open Access Archivangelism, 30 November 2012 http://openaccess.eprints.org/index.php?/archives/964-Beyond-the-Problem-of-Access-Democracy-Closing-in-Hungary.html Patru membri ai Coaliției Democratice (DK), inclusiv liderul acesteia, fostul prim-ministru Ferenc Gyurcsány, au participat la o grevă a foamei de o săptămână, protestând împotriva planului propus de înregistrare a alegătorilor, în timp ce președintele János Áder, care a preluat funcția după demisia lui Schmitt și care era și el membru Fidesz, a trimis proiectul de lege la Curtea Constituțională.

Pe 3 ianuarie 2013, Curtea a decis că legea a restricționat dreptul de vot într-o „măsură nejustificată”, deoarece cerința ca alegătorii să se înregistreze înainte de a merge la urne se aplică fiecărui alegător. Instanța a argumentat, de asemenea, că limitarea publicității electorale în cadrul radiodifuziunii publice (Magyar Televízió și partenerii săi), interdicțiile propuse privind publicitatea politică în cinematografe în timpul campaniei, precum și interzicerea sondajelor de opinie în ultimele șase zile ale campaniei „amenință” libertatea de exprimare în Ungaria, pe lângă natura sa neconstituțională. După decizia curții, liderul grupului parlamentar Fidesz, Antal Rogán, a anunțat că partidul său „va renunța la propunere” și nu o va introduce pentru alegerile parlamentare din 2014, în ciuda faptului că unii membri ai partidului au luat în considerare chiar înainte de decizia curții că este posibil să aibă loc amendamente constituționale pentru a adopta proiectul de lege.

Scindări ale partidelor după 2010 După alegerile locale din 2010, care au avut loc pe 3 octombrie, Katalin Szili, fosta președintă a Adunării Naționale, a fondat partidul Uniunea Socială și a devenit primul său președinte. Drept urmare, a părăsit Partidul Socialist Maghiar (MSZP) și grupul parlamentar al partidului, continuându-și activitatea ca deputat independent.Szili Katalin kilépett az MSZP-frakcióból În octombrie 2011, un grup de membri ai MSZP din jurul fostului prim-ministru Ferenc Gyurcsány a părăsit partidul și a fondat Coaliția Democratică (DK) după un an de tensiuni și dezacorduri. Zece membri ai parlamentului, inclusiv Gyurcsány, au părăsit, de asemenea, grupul parlamentar MSZP și au devenit deputați independenți. Gyurcsány a spus că principala cauză a secesiunii a fost că MSZP „a eșuat în eforturile sale de a se transforma”. Foștii săi colegi socialiști au condamnat vehement decizia sa, Gyurcsány semnând o declarație prin care se pronunță că nu părăsește partidul, jurând credință noii conduceri a partidului cu doar o săptămână înainte de plecare. La introducerea noii sale mișcări, Gyurcsány a numit noua constituție „ilegitimă” și a acuzat că toate ramurile puterii, cum ar fi Curtea Constituțională, procurorul-șef Péter Polt și alte unități ale sistemului judiciar, „îi servesc exclusiv lui Viktor Orbán”.

De la înființarea sa și de la alegerile naționale din 2010, LMP a fost ținut sub presiune (de exemplu, cu ocazia alegerilor parțiale) de către Partidul Socialist Maghiar pentru a obține un fel de compromis electoral și cooperare împotriva guvernului lui Viktor Orbán. Conducerea LMP a poziționat partidul la centru și, ca noul venit, a respins atât politica Fidesz, cât și cea a MSZP. Membrul proeminent al partidului, András Schiffer, a criticat, de asemenea, cabinetele socialiste anterioare, dând vina pe „guvernarea dezastruoasă” a lui Gyurcsány pentru câștigarea de către Fidesz a majorității de două treimi în 2010. Cu toate acestea, politicienii proeminenți din LMP au fost divizați în privința problemei cooperării. În timpul congresului partidului din noiembrie 2012, LMP a decis să nu se alăture alianței Împreună 2014, alianța electorală planificată a partidelor și mișcărilor de opoziție condusă de Gordon Bajnai. Drept urmare, Benedek Jávor, un susținător al acordului, a demisionat din funcția de lider al grupului parlamentar. Jávor și susținătorii săi (inclusiv Tímea Szabó și Gergely Karácsony) au fondat o platformă în cadrul partidului, numită „Dialogul pentru Ungaria”, pe 26 noiembrie 2012. Platforma a pledat în favoarea încheierii unui acord electoral cu mișcarea lui Bajnai pentru a înlocui „regimul lui Orbán”. În ianuarie 2013, congresul LMP a respins din nou cooperarea electorală cu alte partide de opoziție, inclusiv Împreună 2014. Drept urmare, membrii platformei partidului „Dialogul pentru Ungaria” au părăsit LMP pentru a forma o nouă organizație politică. Benedek Jávor a anunțat că cei opt parlamentari care părăseau partidul nu își vor da demisia din posturile parlamentare, în timp ce șapte parlamentari (susținătorii lui Schiffer) au rămas în partid. Deputații care părăseau partidul au fondat Dialogul pentru Ungaria ca partid înregistrat oficial în martie 2013. Pe 8 martie 2013, premierul a format o coaliție electorală cu Împreună, care a fost format ca partid politic în acea zi. Componența parlamentului la începutul și finalul legislaturii și grupurile parlamentare Afiliere Membrii 14 mai 2010 5 mai 2014 Fidesz 227223 MSZP 5947 Jobbik 4743 KDNP 3634 LMP 167 DK –10 PM –8 Independent 1 9 Total locuri386381

În ianuarie 2013, doi parlamentari independenți care fuseseră aleși de pe lista națională a Jobbik, dar fuseseră excluși sau demisionaseră anterior din partid (Zsolt Endrésik și Ernő Rozgonyi), au anunțat că vor reprezenta de acum înainte Partidul Maghiar al Dreptății și Viații (MIÉP) în Adunarea Națională. MIÉP a avut reprezentare parlamentară ultima dată în 2002.

Negocierile pentru cooperare între partidele de opoziție Gordon Bajnai, care a fost prim-ministru între 2009 și 2010, precedându-l pe Orbán, și-a anunțat revenirea în politică pe 23 octombrie 2012, în timpul demonstrației antiguvernamentale a organizației neguvernamentale Un Milion pentru Libertatea Presei (Milla). În cadrul protestului, el a cerut formarea unei coaliții anti-Orbán pentru a forma o supermajoritate în Parlament, cu ajutorul căreia schimbările făcute de partidul de guvernământ al lui Orbán, Fidesz, să poată fi anulate.

În discursul său, Bajnai a folosit în repetate rânduri o variantă a termenului („Poate că vom eșua singuri, dar împreună vom fi victorioși!”),Gordon Bajnai's speech as published on the home page of his organization când și-a proclamat sprijinul pentru o astfel de „cooperare între stângiștii plini de speranță, dreapta dezamăgită, liber-cugetătorii abandonați politic și Verzii dedicați”, pe care organizația sa, împreună cu alte două organisme civile, a numit-o Împreună 2014 ca referință la data următoarelor alegeri generale din Ungaria.BBC News - Mass rallies mark 1956 Hungary uprising În decembrie 2012, Bajnai a anunțat că intenționează să devină membru al Parlamentului la alegerile naționale din 2014. Medián a arătat în sondaje pentru prima dată 22%, apoi 16%, pentru mișcarea Împreună în rândul „anumiților” alegători în cele două sondaje din noiembrie. Mai mulți cercetători au criticat metoda de chestionare a lui Medián, care era diferită de cele anterioare, suspectând o intenție politică în spatele sondajelor.