Andry Nirina Rajoelina () este un om politic și om de afaceri franco-malgaș, care a îndeplinit funcția de președinte al Madagascarului între anii 2019-2025.Prima declarație a președintelui scos din propria țară de un avion trimis de către Macron, Digi24, 14.10.2025 Anterior, a fost președinte al unui guvern provizoriu între 2009 și 2014, în urma unei crize politice și a unei lovituri de stat sprijinite de armată, după ce deținuse, timp de un an, funcția de primar al orașului Antananarivo. Înainte de a intra în politică, Rajoelina a activat în sectorul privat, înființând în 1999 o companie de tipografie și publicitate numită Injet, iar în 2007 rețelele de radio și televiziune Viva.
El a fondat partidul politic Tinerii Malgași Hotărâți și a fost ales primar al orașului Antananarivo în 2007. În această calitate, a condus o mișcare de opoziție împotriva președintelui de atunci, Marc Ravalomanana, mișcare ce a culminat cu criza politică din 2009. Rajoelina a fost numit președinte al Înaltului Consiliu de Tranziție al Madagascarului (HTA) de către un consiliu militar, într-o acțiune calificată drept lovitură de stat de către comunitatea internațională. Rajoelina a dizolvat Senatul și Adunarea Națională, transferând atribuțiile acestora către o serie de noi structuri de guvernare responsabile de supravegherea tranziției către o nouă autoritate constituțională. Acest demers a intrat în conflict cu un proces de mediere internațională menit să stabilească un guvern de tranziție. Alegătorii au aprobat o nouă constituție printr-un referendum național controversat, în noiembrie 2010, ceea ce a marcat începutul celei de-a Patra Republici.
El a condus HTA până la organizarea alegerilor generale din 2013 și a demisionat în 2014. A câștigat alegerile prezidențiale din 2018 și a fost învestit în funcția de președinte al Madagascarului la 19 ianuarie 2019. Mandatul său a inclus coordonarea răspunsului guvernului la pandemia de COVID-19 în Madagascar, perioadă în care a promovat informații eronate și tratamente neconfirmate pentru boală, precum și gestionarea crizei alimentare din 2021 și a ciclului tropical Batsirai. Ulterior, Rajoelina a câștigat alegerile prezidențiale malgașe din 2023.
Biografie Andry Rajoelina s-a născut la 30 mai 1974 într-o familie relativ înstărită din Antsirabe. Tatăl său, colonelul în retragere Roger Yves Rajoelina, deținea dublă cetățenie și a luptat în armata franceză în Războiul din Algeria. Deși familia își permitea să îi ofere o educație universitară, Andry Rajoelina a ales să își întrerupă studiile după obținerea bacalaureatului, pentru a începe o carieră ca DJ.
În 1994, Rajoelina a cunoscut-o pe viitoarea sa soție, Mialy Razakandisa, care își încheia atunci ultimul an de liceu în Antananarivo. Cei doi au menținut o relație la distanță timp de șase ani, perioadă în care Mialy și-a finalizat studiile universitare și de master în finanțe și contabilitate la Paris. Ei s-au reunit în Madagascar în anul 2000 și s-au căsătorit în același an. Cuplul are trei copii: doi fii, Arena (n. 2002) și Ilontsoa (n. 2003), și o fiică, Ilona (n. 2005).
Magnat media În 1993, la vârsta de 19 ani, Rajoelina și-a înființat prima întreprindere: o mică firmă de organizare de evenimente, numită Show Business. În anul următor, a lansat un concert anual intitulat Live, care reunea artiști muzicali străini și malgași. La cea de-a zecea ediție, evenimentul a adunat 50.000 de participanți.
În 1999, a fondat Injet, prima companie de tehnologie de tipărire digitală din insulă, care a cunoscut rapid succes datorită extinderii panourilor publicitare în întreaga capitală. După căsătoria din 2000, Andry și Mialy Rajoelina au achiziționat Domapub, o companie concurentă de publicitate stradală din Antananarivo, deținută de familia Mialy. Cei doi au administrat împreună afacerile familiei, Andry ocupându-se de Injet, iar soția sa de Domapub.
În mai 2007, Andry Rajoelina a cumpărat posturile de televiziune și radio Ravinala, pe care le-a redenumit Viva TV și Viva FM.
Primar al orașului Antananarivo (2007–2009) Alegeri În 2007, Rajoelina a creat și a condus asociația politică Tanora malaGasy Vonona (TGV), care înseamnă „Tineretul malgaș hotărât”, și, la scurt timp, și-a anunțat candidatura pentru funcția de primar al orașului Antananarivo. Vârsta sa foarte tânără a devenit un atu pentru a câștiga rapid popularitate la nivel național, reflectând o tendință de „rejuvenare a politicii” – promovarea liderilor tineri ca simboluri ale reînnoirii și schimbării politice. Rajoelina a fost ales la 12 decembrie 2007, obținând 63,3% din voturi, la o prezență la urne de 55%, înfrângându-l pe Hery Rafalimanana, candidatul în exercițiu al partidului TIM.
Mișcarea de opoziție împotriva lui Ravalomanana Primele conflicte dintre Andry Rajoelina și președintele Marc Ravalomanana datează din 2003, când guvernul național a dispus îndepărtarea primelor panouri publicitare Trivision din Antananarivo, pe care Rajoelina le instalase într-un sens giratoriu important al capitalei.
În noiembrie și decembrie 2008, guvernul a fost implicat în două scandaluri. Primul a fost un acord din iulie 2008 cu Daewoo Logistics pentru a închiria jumătate din terenurile arabile ale insulei în scopul cultivării porumbului și uleiului de palmier de către Coreea de Sud, iar al doilea, achiziționarea, în noiembrie 2008, a unui al doilea avion prezidențial, un Boeing 737, la un preț de 60 milioane USD. Acest ultim act a determinat Banca Mondială și FMI să suspende un sprijin financiar în valoare de 35 milioane USD acordat insulei. Rajoelina a folosit aceste evenimente pentru a atrage sprijin împotriva guvernului lui Ravalomanana.
La începutul mandatului său de primar, trezoreria orașului Antananarivo avea o datorie de 8,2 miliarde ariary malgași (aproximativ 4,6 milioane USD). La 4 ianuarie 2008, din cauza datoriilor neachitate către compania Jirama, orașul Antananarivo a fost afectat de o întrerupere generală a apei și de pene de curent care au vizat iluminatul public. În urma unui audit, s-a constatat că Jirama datora Primăriei o sumă aproximativ egală, iar sancțiunea asupra populației orașului a fost anulată.
La 13 decembrie 2008, guvernul național a închis postul Viva TV al lui Andry Rajoelina, susținând că un interviu difuzat de Viva cu fostul șef de stat în exil, , era „susceptibil să tulbure pacea și securitatea”. În decurs de o săptămână, Rajoelina s-a întâlnit cu 20 dintre cei mai importanți lideri ai opoziției din Madagascar, cunoscuți în presă drept „Clubul celor 20”, pentru a elabora o declarație comună prin care cereau administrației Ravalomanana o mai bună respectare a principiilor democratice. De asemenea, Rajoelina a promis crearea unui spațiu public cu deschidere politică în capitală, pe care îl va numi Place de la Démocratie („Piața Democrației”).
Începând din ianuarie 2009, Andry Rajoelina a condus o serie de mitinguri politice în centrul orașului Antananarivo. La 13 ianuarie, a lansat un ultimatum guvernului pentru a redeschide Viva TV. O săptămână mai târziu, mesajul „transmisie indisponibilă” al postului Viva TV a fost înlocuit cu o imagine statică a lui Andry Rajoelina, ceea ce a determinat autoritățile să confiște prin forță emițătorul canalului. La 17 ianuarie, Andry Rajoelina a adunat 30.000 de susținători într-un parc public, pe care l-a redenumit Place de la Démocratie, sfidând autoritatea executivă a lui Ravalomanana. La un miting din 31 ianuarie 2009, Rajoelina a anunțat că își asumă conducerea treburilor țării, declarând: „Deoarece președintele și guvernul nu și-au asumat responsabilitățile, proclam că, începând de astăzi, voi conduce toate afacerile naționale.” El a adăugat că o cerere oficială de demisie a președintelui Ravalomanana va fi înaintată în curând Parlamentului Madagascarului. Această autoproclamare a puterii a compromis imaginea democratică a lui Rajoelina, iar numărul participanților la mitingurile ulterioare a scăzut, situându-se în medie între 3.000 și 5.000 de persoane.
Demitere La 3 februarie, Ministerul Afacerilor Interne l-a demis pe Rajoelina din funcția de primar al Antananarivo și a numit o delegație specială condusă de Guy Randrianarisoa pentru a gestiona afacerile capitalei. Andry Rajoelina a contestat această decizie.
Președinte al Autorității Înalte de Tranziție (2009–2014) Demisia lui Ravalomanana La 7 februarie, Andry Rajoelina a organizat un nou miting, în cadrul căruia liderii mișcării portocalii au declarat constituirea Autorității Înalte de Tranziție și l-au desemnat pe Andry Rajoelina ca președinte al acesteia. Mulțimea a mărșăluit apoi către palatul prezidențial pentru a-și revendica puterea. Gărzile prezidențiale au deschis focul, ucigând 31 de protestatari și rănind peste 200. Acest masacru a diminuat dramatic popularitatea Președinției în timpul crizei, conducând la pierderea sprijinului Armatei, care l-a acuzat pe Președinte că a ordonat împușcăturile.
La 6 martie, după ce autoritățile malgașe au încercat să-l aresteze, Andry Rajoelina s-a refugiat în ambasada Franței. La 10 martie, Armata a emis un ultimatum de 72 de ore, ordonând liderilor politici să găsească o soluție la criză sau să se confrunte cu intervenția militară. La 15 martie, Ravalomanana a ieșit la televizor pentru a propune un referendum ca soluție la criză, ofertă refuzată de Rajoelina, care a cerut în schimb arestarea Președintelui. În ziua următoare, Ravalomanana a dizolvat guvernul, și-a dat demisia și a transferat sigiliul prezidențial către un comitet superior al Armatei. La 18 martie, Armata a transferat puterea direct către Rajoelina, făcându-l președinte al Autorității Înalte de Tranziție (HAT). Curtea constituțională a Madagascarului a considerat legal acest transfer dublu de putere (Ravalomanana–Armată–Rajoelina).
Rajoelina a depus jurământul ca Președinte la 21 martie 2009, pe stadionul Mahamasina, în fața unei mulțimi de 40.000 de susținători. Avea 35 de ani la momentul depunerii jurământului, devenind cel mai tânăr președinte din istoria țării și cel mai tânăr șef de guvern din lume la acea vreme.
Rezolvarea conflictului politic La 19 martie 2009, SADC a anunțat că nu recunoaște noul guvern. Uniunea Africană a descris evenimentele drept o lovitură de stat și a suspendat Madagascarul, amenințând cu sancțiuni dacă guvernul constituțional nu era restabilit în termen de șase luni. Statele Unite, cel mai mare donator bilateral și furnizor de ajutor umanitar al Madagascarului, au refuzat, de asemenea, să recunoască administrația Rajoelina și au ordonat tuturor angajaților neesențiali ai ambasadei să părăsească insula. Madagascarul a fost eliminat de pe lista beneficiarilor Legii privind creșterea și oportunitatea în Africa (AGOA). În mai 2009, FMI a înghețat, de asemenea, ajutorul său pentru Madagascar. ONU a reacționat la transferul de putere prin blocarea a 600 de milioane de euro din ajutorul planificat. Unii analiști au susținut că legitimitatea lui Rajoelina depindea de organizarea unor alegeri libere și corecte.
În august 2009, foștii președinți în viață ai Madagascarului (Rajoelina, Ravalomanana, și Zafy) au semnat Acordurile de la Maputo, care stabileau liniile directoare pentru o perioadă de tranziție politică consensuală. La 11 octombrie 2009, Andry Rajoelina l-a numit pe Eugene Malganza în funcția de prim-ministru. Alte linii directoare au fost definite în cadrul reuniunii de la Addis Abeba [explicații suplimentare necesare], pentru împărțirea puterii prezidențiale cu doi copreședinți. Foștii președinți malgași au fost autorizați să se întoarcă în țară, iar Rajoelina a numit un nou prim-ministru.