Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu

Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu este o instituție de cultură din Sibiu, județul Sibiu.

Istoric La 23 octombrie/4 noiembrie 1861 a fost constituită Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român, societate culturală a cărei activitate, definită prin statut, privea dezvoltarea limbii și culturii române prin studiu, elaborarea și editarea de lucrări de știință și artă sub conducerea următorilor: Andrei Șaguna – președinte, Timotei Cipariu – vicepreședinte, George Barițiu – secretar I, Antoniu Veștemean – secretar II, Antoniu Bechnițiu – casier, Ioan Pinciu – controlor, Visarion Roman – arhivar și bibliotecar; inițial a fost imaginată că o instituție academică națională a românilor transilvăneni, apoi ca o societate culturală națională al cărei program era să răspundă atât acestora, dar care, în același timp, să faciliteze colaborarea cu celelalte societăți culturale transilvănene.

Primul sediul al Asociațiunii pentru cancelarie, arhivă și bibliotecă s-a deschis într-o cameră din clădirea Seminarului ortodox român în str. Cisnădiei nr. 7 / azi str. N. Bălcescu din Sibiu. Deși Statutul Asociațiunii nu denumea propriu-zis biblioteca, art. 17 al acestuia arată că bibliotecarul, unul din funcționarii Asociațiunii, răspundea de înregistrarea operelor și obiectelor științifice, precum și a registrelor Asociațiunii, însă în Ședința a IV-a din 26 oct./7 noi. 1861 a Asociațiunii, când s-a decis executarea unui Sigiliu cu denumirea asociației și emblema Minerva și hotărârea primului sediu, este amintită și Biblioteca. În 8 aprilie 1862, Moise Panga, directorul școlii din Orlat, a donat Bibliotecii Asociațiunii 165 de cărți. Cu această ocazie, comitetul a hotărât alcătuirea unui catalog al cărților existente în bibliotecă și comandarea unei ștampile pentru aplicarea însemnului de proprietate pe cărți.

miniatura|Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu - sediul istoric La finalul anului 1882, Asociațiunea a cumpărat clădirea din str. Morii / Mühlgasse nr. 8. După renovarea acesteia, în toamna anului 1883, acesta a devenit al doilea sediul al Asociațiunii: Biblioteca Centrală a Asociațiunii a ocupat, împreună cu cancelaria, cele patru încăperi de la parter. În toamna anului 1904, Biblioteca Centrală a Asociațiunii a fost mutată la parterul clădirii din str. G. Barițiu nr. 5. În acest fel, la 19 august 1905, la inaugurarea oficială, cele 10.000 de volume erau aranjate pe rafturi și catalogate. În 1922, prin Legea din 19 decembrie 1922, Biblioteca Centrală a Asociațiunii a beneficiat de dreptul la depozit legal național.

Începând cu data de 11 aprilie 1944, Biblioteca a fost închisă pentru public, din cauza operațiunilor de evacuare impuse de starea de război, iar 5000 de cărți din cele 30.000 selecționate ale Bibliotecii au fost evacuate în localul Primăriei Gârbova, iar alte 3000 au fostdepozitate în subsolul clădirii împreună cu toate colecțiile de periodice.

În Monitorul Oficial nr. 6 din 8 ianuarie 1949 au fost publicate deciziile Ministerului Artelor și Informațiilor nr. 12.053 și 12.054 din 31 decembrie1948 care au hotărât contopirea cercurilor culturale ale Asociațiunii cu patrimoniul respectiv cu Ateneele și Căminele Culturale, iar Biblioteca și Muzeul Asociațiunii pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român - Astra urmând a funcționa păstrând denumirea sub conducerea unui consiliu compus de 6 persoane.Arhiva Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu, dosar nr. 4/1949, f. 1.

miniatura|Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu - sediul nou În 18 ianuarie1949, s-a constituit consiliul de conducere menționat în decizia nr. 12.054 și un birou restrâns format din Vasilescu A. director, Moga Emil și Bart Maria membrii. Sala festivă de la etajul II al Palatului Asociațiunii și 4 încăperi de la parter au fost puse la dispoziția Ateneului Popular Ștefan Gheorghiu. În Monitorul Oficial nr. 11 din 14 iunie a fost publicat Decretul nr. 17 conform căruia Biblioteca Centrală pierde dreptul de depozit legal deoarece nu figurează pe lista bibliotecilor cu acest drept. De asemenea, s-a aprobat propunerea ca imobilul Asociațiunii din str. Barițiu nr. 5 să fie donat cu titlu de proprietate și folosință Ateneului Popular Ștefan Gheorghiu. Biblioteca Centrală Sibiu (fostă Astra) a devenit bibliotecă municipală și a fost subordonată Ministerului Învățământului Public funcționând cu buget aprobat de acest minister și cu subvenție din partea Comitetului Provizoriu al Orașului Sibiu prin Asociația Astra.

Prin Hotărârile Consiliului de Miniștri nr. 399, 400, 401 și 402 din 14 aprilie 1950 Asociațiunea a fost desființată și toate bunurile trec la Comitetul Provizoriu al Orașului Sibiu. Prin Decizia Ministerului Învățământului Public nr. 107401/18.10.1950, Biblioteca trece în subordinea Comitetului pentru Așezăminte Culturale de pe lângă Consiliul de Miniștri pentru a servi nevoilor culturale ale Comitetelor Provizorii.

miniatura|Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu - sediul nou În fostul imobil al Muzeului Asociațiunii a funcționat Biblioteca Centrală Astra, Căminul Cultural Șt. Gheorghiu, Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii și Uniunea Scriitorilor din RPR - Filiala Sibiu. În 25 octombrie 1950, Biblioteca Astra a fost preluată, cu întreg inventarul, de la Ministerului Învățământului Public, de secțiunea Cultură și Artă a Regiunii Sibiu de pe lângă Comitetul pentru Așezăminte Culturale de pe lângă Consiliului de Miniștri din R.P.R., sub denumirea de Biblioteca Centrală a Regiunii Sibiu, însă reorganizările teritorial-administrative ulterioare vor face ca denumirile (și implicit atribuțiile sale) să se schimbe fie în Biblioteca Centrală Orășenească, Biblioteca Municipală Sibiu sau Biblioteca Raională Sibiu. În această perioadă, s-a introdus fișa de cititor pentru evidența cititorilor. În birourile bibliotecii și-au desfășurat activitatea și arhiviștii sibieni.

Prin Decizia nr.147/6 mai 1968 Comitetul Executiv al Consiliului Popular Județean Provizoriu Sibiu s-a decis atribuirea Bibliotecii Municipale Sibiu denumirea Biblioteca Astra cu atribuții de bibliotecă județeană, situație reglementată oficial în 1977 când Biblioteca Astra a devenit, oficial, bibliotecă județeană potrivit Deciziei nr. 172/6.IV.1977 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Județean Sibiu în baza prevederilor decretelor 703/1973 și 399/1977. În anul 1987, în noul depozit (construit și adăugat corpului A) au fost mutate fondul compartimentului de periodice și depozitul de carte din subsol.

În 2007 Sibiul a devenit Capitală Culturală Europeană, ocazie cu care a fost dat în folosință corpul B al Bibliotecii Județene ASTRA.

Bibliotecari astriști notabili Visarion Roman (1861-1865) Nicolae Cristea 1865-1870 Ioan Maxim (Ion Roujeanu Maximu) (1871-1872) Ioan Crețu (1872-1877) Nicolae Petra-Petrescu (1877-1882) Ioan Crișan (1883-1888) Petru Șpan (1888-1889) Nicolae Togan (1889-1908) Octavian Goga / Octavian C. Tăslăuanu (1909-1910) Ioan Banciu (1910-1928) Victor Lazăr (1928-1929) Horia Petra-Petrescu (1929-1945) Aurel Ciungan (1929-1940) Minodora Cristea (1929-1952) Petre Olariu (1940-1944) Aurel Gherasim (1940-1952)

Directori ai Bibliotecii Județene ASTRA:

1951-1956: Ioan Ghițiu; 1956-1985: Ioan Holhoș; 1985: Mircea Avram; 1986-2004: Ion Mariș; 2004-2011: Onuc Nemeș-Vintilă; 2011-2021: Silviu Borș; 2021-2022: Mihai Cruciat (interimar); 2022-prezent: Răzvan Codruț Pop.

Structură Corp A

Decizia construirii unei Case Naționale a fost luată în urma Adunării Generale a Asociațiunii din 27-28 august 1897.

S-a decis, cu această ocazie, ridicarea unei clădiri care să cuprindă un muzeu istoric al românilor, un muzeu etnografic, Biblioteca, birourile Asociațiunii și o sală mare pentru prelegeri publice, conferințe, reprezentații dramatice și întruniri sociale. În urma concursului de proiecte analizate de Reuniunea Arhitecților din Viena, a fost ales câștigător cel al lui Aladár Baranyai din Zagrabia. Construcția a fost supravegheată de arhitect Gustav Maetz, inginer Iosif Schuschnig, ambii din Sibiu, lucrările de tâmplărie au fost executate de Emil Petruțiu din Sibiu. Cortinele și culisele scenei au fost furnizate de pictorul I. Kautz din Viena, firma Körting din Budapesta a furnizat caloriferele, iar Fritz W. Elges, mobilierul și draperiile. Parcul din curte a fost aranjat de grădinarul A. Förstl din Sibiu. Clădirea Muzeului a costat 158.426 cor. 97 fil.

Inaugurarea Muzeului istoric și etnografic și deschiderea Expoziției a avut loc la data de 19 august 1905. Aceasta a fost însoțită de lucrările Adunării generale a Asociațiunii ASTRA, de diverse spectacole, conferințe, serate, excursii, încheindu-se cu inaugurarea școlii de menaj.

Corp B

La 1 ianuarie 2007, an în care Sibiul a purtat titlul de Capitală Culturală Europeană, s-a inaugurat corpul B al bibliotecii.

Muzeul Asociațiunii

Inaugurarea Muzeului Asociațiunii și a Expoziției a avut loc la 19 august 1905. Întemeierea unui muzeu istorico-etnografic a avut la bază necesitatea de a scoate la iveală notele care caracterizează traiul specific al poporului românesc într-un anumit context istoric și social. Obiecte vechi și de artă din localitățile Transilvaniei, dar și sume de bani, au fost donate de toate păturile sociale ale populației, remarcându-se: documente literar-istorice și fotografia originală a lui Avram Iancu, cercularul episcopului Aron de deschidere a școlilor din 1754 și stindardul sub care au luptat husarii români din timpul domniei Mariei Theresa, Grupul Junilor din Scheii Brașovului realizat în mulaj, medalii, monede, cărți vechi, zapise, cronici, manuscrise, potire, prapori, sculpturi și obiecte etnografice, arme vechi, animale răpitoare și exotice, tablă de tipar, antimise românești de la mitropoliții Bălgradului, cămașă de zale etc.

Muzeul a fost desființat în 18 februarie 1950 fiind unificat cu muzeul Brukenthal.

La 1 decembrie 2014, în sediul istoric al Bibliotecii Astra a fost inaugurată expoziția Asociațiunea Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român: 1861-1950, un proiect cultural care a reunit trei mari instituții: Complexul Național Muzeal Astra, Muzeul Național Brukenthal și Biblioteca Județeană Astra și care marchează începuturile noului Muzeu al Asociațiunii.

Editura Bibliotecii ASTRA

Editura Bibliotecii ASTRA oferă servicii complete de tipografie și legătorie: preluarea, verificarea și pregătirea documentelor, inclusiv tehnoredactare; imprimarea digitală a documentelor și finisarea produselor editoriale. Editura este acreditată de Consiliul Național al Cercetării Științifice, la categoria C, domeniul Istorie și studii culturale.

Filiale

În cadrul Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu au funcționat, de-a lungul anilor, 12 filiale, în prezent fiind active 5.

Colecții Speciale În cadrul Compartimentului Colecții Speciale se regăsește un fond de circa 63.000 de documente:

40.500 de manuscrise și documente de corespondență: Emil Cioran, Iosif Vulcan, I. A. Bassarabescu, I. L. Caragiale, Gh. Dima, M. Dragomirescu, V. Eftimiu, O. Goga, N. Iorga, Șt. O. Iosif, Perpessicius, Cezar Petrescu, L. Rebreanu, M. Sadoveanu, E. Văcărescu, D. Zamfirescu, P. Zarifopol, Mite Kremnitz, C. Noica, Rodica și Mircea Braga și alții;

14.600 de documente iconografice: portrete originale și fotografii de grup, în care se regăsesc Mihai Eminescu, Iosif Vulcan, Veronica Micle, Aron Densușianu, M. Sadoveanu, O. Goga, O. C. Tăslăuanu, I. Al. Brătescu-Voinești, Ilarie Chendi, Victor Eftimiu, Cincinat Pavelescu, Paul Constant, I. Agârbiceanu, abatele Lavoral, C. Noica, E. Cioran, dar și aspecte ale vieții culturale sibiene;

6.549 de ex-libris-uri: linogravură, litografie, gravură în metale, serigrafie, fotografie, tehnică mixtă, în alb-negru, sepia sau color, cu teme variate (blazon, monogramă, folclor, peisaj, interior, simbol profesional, natură statică, știință și tehnică);