Camelia Bogdan (n. 4 martie 1981, Timișoara) un fost judecător român. A fost magistrat la Secția Penală a Curții de Apel București. Cariera sa judiciară s-a încheiat în 2018 prin decizia definitivă a ÎCCJ de excludere din magistratură. Și-a continuat activitatea la nivel internațional, ca arbitru independent internațional, aceasta ajungând bursieră a guvernului francez ca urmare a unei invitații oficiale din partea Curții Internaționale de Arbitraj.

Carieră A fost numită judecător definitiv printr-un decret al Președintelui Traian Băsescu în martie 2007. În 2009 a promovat la Tribunalul București prin valorificarea unui concurs la care se clasase ultima și fusese, inițial, declarată respinsă. A ajuns judecător la Curtea de Apel București în 2014, după ce anterior fusese respinsă de două ori la examenele de promovare.

A activat ca judecător, specializându-se în litigii complexe de mare corupție, spălare de bani și infracțiuni economice transnaționale. Experiența sa include și rolul de formator. În octombrie 2008 a participat ca trainer al Școlii Naționale de Grefieri la Sovata, prezentând teme privind asistența judiciară internațională în materie penală, comunicarea actelor judiciare și obținerea probelor prin comisii rogatorii. De asemenea, a participat la conferințe internaționale axate pe recuperarea activelor și combaterea criminalității economice, cum ar fi seminarul de la Trier privind înghețarea, confiscarea și recuperarea activelor, organizat de Academia Europeană de Drept.

După excluderea definitivă din magistratură în 2018, activitatea profesională a Cameliei Bogdan s-a concentrat pe roluri academice, consultative și de arbitraj pe plan internațional. În perioada martie-mai 2025, aceasta a fost aleasă de către Ambasada Franței în România, pentru a primi o bursă din partea guvernului francez, ca urmare a unei invitații oficiale din partea Curții Internaționale de Arbitraj (ICC).

Din martie 2023 activează ca arbitru independent, fiind inclusă în registrul Cayman International Mediation and Arbitration Centre Ltd., concentrându-și practica pe dreptul financiar, de afaceri și energetic. În acest rol, a participat ca arbitru la competiții internaționale de arbitraj.

Controverse Activitatea sa de judecător a făcut subiectul mai multor proceduri disciplinare.

Camelia Bogdan a fost judecător în dosare cu vizibilitate publică. Printre acestea se numără cel în care omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu era judecat pentru favorizarea infractorului Nicolae Popa. O cerere de recuzare formulată de avocații lui Vântu a fost inițial respinsă, dar judecătoarea a fost ulterior schimbată din dosar după ce un alt complet al Tribunalului București a admis cererea de recuzare formulată de un alt inculpat.

Procedurile disciplinare și excluderea definitivă Pe 8 februarie 2017, a fost exclusă din magistratură, în urma unei decizii a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. Motivul excluderii l-a constituit faptul că judecătoarea s-ar fi aflat în incompatibilitate/conflict de interese, deoarece ar fi predat în 2014 în cadrul unui seminar de prevenire a fraudei și corupției funcționarilor APIA, instituție subordonată Ministerului Agriculturii, care era parte civilă în dosarul ICA pe care îl judeca. În urma contestațiilor, Completul de 5 judecători al ÎCCJ a dispus inițial sancționarea disciplinară prin mutarea sa, pe o perioadă de șase luni, de la Curtea de Apel București la Curtea de Apel Târgu Mureș.

În aprilie 2018, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis, în unanimitate, pentru a doua oară, excluderea definitivă din magistratură, hotărârea fiind luată în baza unui raport al IJ care o acuza de nerespectarea dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor în 2016. Acuzația se referea la faptul că judecătoarea ar fi păstrat un dosar care fusese repartizat inițial unui alt magistrat și în care a dispus, în luna mai 2016, confiscarea unor sume de bani. Printre persoanele vizate de măsura confiscării se număra și notarul Jean Aurel Andrei, soțul Laurei Andrei, la acea vreme președinte al Tribunalului București, dosarul fiind legat de retrocedările ilegale de terenuri din Mamaia. Recursul declarat de Camelia Bogdan împotriva deciziei de excludere a fost respins definitiv de un complet al ÎCCJ în aprilie 2022.

În octombrie 2022, CEDO i-a respins contestația formulată împotriva deciziei ÎCCJ prin care fusese exclusă definitiv din magistratură. CEDO a constatat că reclamanta a dezvăluit detaliile de soluționare amiabilă în ceea ce privește cauza sa, deși acest lucru era interzis.

Dosarul privatizării ICA și abuzul în serviciu Camelia Bogdan a dobândit notorietate în urma judecării și pronunțării deciziei definitive de condamnare și confiscare în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), dosar finalizat în 2014. Sentința pronunțată a vizat condamnarea omului de afaceri Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare și a dispus confiscarea extinsă a produsului infracțiunii. În același dosar, au fost condamnate și alte 12 persoane, inclusiv fostul director al ICA, Gheorghe Mencinicopschi. Profesorul Mencinicopschi a decedat în 2022. Fusese eliberat din penitenciar în 2016, pe motiv de boală.

În septembrie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a schimbat temeiul unei ordonanțe de clasare, stabilind că Camelia Bogdan a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu când a judecat dosarul ICA. Conform motivării ÎCCJ, fosta judecătoare ar fi nesocotit principiul legalității aplicând retroactiv directive UE netranspuse în legislația națională, și ar fi compromis garanțiile fundamentale ale procesului echitabil.

Fostul președinte Traian Băsescu a făcut referiri controversate la adresa judecătoarei într-o înregistrare audio dată publicității de Sebastian Ghiță, sugerând că sentința din dosarul ICA ar fi fost „aranjată”. În contextul în care judecătoarea ar fi instrumentat și dosarul ginerelui său, Băsescu a afirmat: „...a intrat Bogdan, te știu cine ești”.

Francmasoneria

După excluderea definitivă din magistratură, a făcut numeroase demersuri în instanță împotriva unor demnitari, magistrați, jurnaliști, instituții ale statului român și ONG-uri, inclusiv Marea Lojă Națională a României. Ea a menționat explicit jurământul masonic. Acțiunile sale au fost respinse de instanțele de judecată.

Note și referințe Note

Referințe

Categorie:Nașteri în 1981 Categorie:Nașteri pe 4 martie Categorie:Judecători români Categorie:Timișoreni Categorie:Magistrați-femei Categorie:Românce din secolul al XXI-lea Categorie:Juriști români în viață