Cinematograful Flamura a fost o sală de proiecție de film și spectacole, cu capacitate de 900 spectatori, inaugurată în octombrie 1963 și amplasată în cartierul bucureștean Giurgiului, la adresa poștală: șoseaua Giurgiului, nr. 119 (fost nr. 155).

Proiectul a fost elaborat de Institutul Proiect București. Șeful de proiect a fost arh. George Mularidis, iar inginerii responsabili de structură au fost ing. Alexandru Cișmigiu și ing. Traian Popp, aceiași care au fost responsabili și de calculele structurii blocului turn de 16 etaje din vecinătate.

Prima proiecție a avut loc în octombrie 1963, muncitorii constructori ai ansamblului de locuințe Șoseaua Giurgiului fiind primii spectatori.miniatura|500x500px|Interiorul sălii cinematografului Flamura

În prezent, Cinematograful Flamura se află în stare de conservare.

Arhitectură alt=Fațada clădirii cinematografului Flamura|miniatura|500x500px|Fațada clădirii cinematografului Flamura

Clădirea sălii este adosată blocului 11 Flamura, accesul fiind marcat printr-un portic la parterul blocului. Porticul sparge volumetric ecranul de vitrine de sticlă al magazinelor și este subliniat de copertina de beton cu armături pre-întinse. În același spațiu retras au fost proiectate două vitrine dispuse simetric în care posterele spectacolelor programate erau afișate.

Porticul se diferențiază nu doar prin volumetria retrasă, ci și prin finisajele utilizate. Pardoseala este alcătuită dintr-un covor de mozaic turnat, pigmentat bej deschis, iar stâlpii sunt placați cu lastre de travertin. Soclurile vitrinelor de postere sunt ornate cu plăcuțe de marmură neagră dispuse vertical.

În foaier, stâlpii au fost placați cu lastre de marmură neagră, iar pardoselile au fost finisate în placare de marmură albă. alt=Foyerul cinematografului Flamura|miniatura|500x500px|Foaierul cinematografului Flamura Sala de cinematograf de 900 de locuri a fost dotată încă din 1963 cu instalație de aer condiționat, instalații de sonorizare stereofonice performante și proiectoare de peliculă de ultimă generație produse la I.O.R.. Sistemul de iluminat era unul performant, cu variator de intensitate.

Finisajele interioare ale sălii cuprindeau pardoseli din parchet din lemn masiv, pereți îmbrăcați parțial în lambriu din PAL furniruit și parțial tapetați cu falduri de catifea cu straturi fono-absorbante în profunzime, iar plafonul suspendat era finisat într-o stereotomie geometrică, romboidală, de PAL/PFL furniruit. Scaunele aveau picioare de oțel, cotiere și spătare din lemn stratificat curbat, iar șezutul era tapițat.

Ecranul de proiecție (de lungime 13,0 m și înălțime de 5,0 m) a fost prevăzut cu scenă în fața acestuia.

Dimensiunea ecranului s-a calculat după formula:

unde: n = numărul de locuri în sală, B = lățimea câmpului util al ecranului, iar I = înălțimea ecranului.

Primul rând de scaune se afla la o distanță de ecran de din lățimea lui, iar scaunele din față erau amplasate în interiorul unghiului de 45° față de axa ecranului în plan orizontal. Pachetul general de scaune era înscris în limitele unghiului de 20°, format de perpendiculara dusă la marginea ecranului în plan orizontal și linia delimitatoare a pachetului. miniatura|500x500px|Plan parter cinematograf Flamura Înclinația razei vizuale a spectatorului față de normala ridicată în centrul ecranului, atât în plan orizontal cât și în plan vertical nu depășea 25°.

Evacuările erau calculate în baza normativelor în vigoare la nivelul anului 1963 (STAS 1429-58).

Lucrările de construire a cinematografului au fost parte a șantierului Giurgiului 3 - Toporași, șantier care cuprindea și lucrările pentru blocurile 11 Flamura, 12, 13 Turn și H1, H2, K, L, N și O.

În prezent Cinematograful se află în administrarea R.A.D.E.F., regia alegând să închirieze în 2010 spațiul unei companii private care a creat un salon de evenimente. Lucrările de amenajare a salonului au alterat major arhitectura de interior originală, finisajele prețioase realizate în 1963 precum mozaicuri de marmură, lambriuri din PAL furniruit, falduri de catifea cu rol fono-absorbant, stereotomii din furniruri la nivelul tavanului suspendat fiind parțial sau total distruse.

La nivelul anului 2016 a fost constituită o asociație civică ce a avut drept scop revitalizarea și transformarea clădirii într-un centru cultural comunitar. Demersurile acesteia s-au oprit din pricina lipsei de interes a autorităților locale și a R.A.D.E.F., dar subiectul este readus în atenția publică în preajma alegerilor electorale.

Cinematograful a fost și rămâne un reper semnificativ pe harta mentală a locuitorilor întregului sector și nu numai. Din acest motiv, Flamura a devenit un toponim, dând numele parcului din imediata vecinătate și a diverselor societăți comerciale din apropiere.

Note

Categorie:Cinematografe din București