Karajan este numele unei familii de origine greacă sau macedo-română care a ajuns în Austria prin Saxonia. Familia a fost inclusă în rândul nobilimii Sfântului Imperiu Roman în 1792, iar, ulterior, membrilor săi le-a fost acordat titlul ereditar austriac de cavaler (Ritter). Cel mai important reprezentant a fost celebrul dirijor austriac Herbert von Karajan.

Origine Conform unor surse, familia Karajan era de origine greacă, iar, conform altor surse, precum Enciclopedia Mundi Macedonici, de origine aromână.

Familia Karajan în Austria În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, negustorul Gheorghe Ion Caraion (sau Gheorghios Ianis Karaianis în , 1743–1813) a emigrat din Kozani în Electoratul Saxoniei și a deschis o prăvălie de bumbac în Chemnitz. Pentru meritele sale aduse industriei textile saxone aflate în plină dezvoltare, în timpul vicariatului imperial al electorului Friedrich August al III-lea al Saxoniei, la 1 iunie 1792, el a fost ridicat, împreună cu soția sa și cu fiii săi Demeter și Theodor, la rang de nobil al Imperiului, primind numele de familie Karajan. El a avut 2 soții: prima, Peristera Caraion (născută Economu, 1747–1799) cu care a avut un fiu, Manuel (1775-1792). A doua sa soție a fost Zoë, născută Domnando (n. 1784 în Constantinopol - d. 1863 în Viena), cu care i-a avut pe cei 2 băieți menționați anterior.

La bătrânețe, Georg Johannes (Johann) von Karajan s-a retras din Chemnitz la Viena, unde a murit în anul 1813. Recunoașterea oficială în Austria a titlului nobiliar acordat în 1792 a avut loc ulterior, prin decret imperial din 4 ianuarie 1832, pentru văduva sa și pentru fiii acestuia.

Unul dintre acești fii, Theodor Georg von Karajan (1810–1873), a intrat în serviciul public austriac după obținerea titlului de doctor în filosofie. A activat inițial la Arhiva Camerei Aulice și la Biblioteca Curții Imperiale.

În anul 1848 a devenit membru al Academiei Imperiale de Științe, iar din 1851 vicepreședinte al acesteia, fiind numit președinte în 1866. A participat ca deputat la Parlamentul de la Frankfurt din 1848, iar din 1867 a fost membru pe viață al Senatului Imperial.

Pentru meritele sale ca istoric și om politic, la 11 iulie 1869, la Viena, a fost decorat de către împăratul Franz Joseph I cu Crucea de Cavaler a Ordinului Leopold și, conform statutului ordinului, a fost ridicat la rangul ereditar de Ritter von Karajan.

Fiul său, Max Theodor Ritter von Karajan (1833–1914), a fost filolog clasic și a predat filologia clasică la Universitatea din Graz între 1857 și 1904. La mijlocul anilor 1860 a fondat Asociația Corală din Graz (Grazer Singverein). În 1909 a publicat istoria acesteia sub titlul Der Singverein in Graz in den ersten vierzig Jahren seines Bestehens (1866/67–1905/06).

Fratele său mai tânăr, Ludwig Anton Ritter von Karajan (1835–1906), a fost medic și a activat ca funcționar în cadrul serviciului public de sănătate al guvernului regional al Austriei Inferioare. În anul 1880 a construit Vila Karajan în localitatea Mösern, la capătul vestic al lacului Grundlsee.

Ramura din Salzburg și Herbert von Karajan thumb|left| Ernst şi Marta, părinţii lui Herbert von Karajan Fiul lui Ludwig Anton, Ernst Ritter von Karajan (1868–1951), a urmat și el o carieră medicală, devenind chirurg și stabilindu-se în Salzburg. A fost inițial medic primar la Spitalul Sf. Ioan (actualul Spital Regional din Salzburg), specializându-se în tratamentul afecțiunilor glandei tiroide (gușa). Ulterior a devenit director al serviciului public de sănătate al landului Salzburg.

Din căsătoria sa, încheiată în 1905 cu Marta Kosmač/Kosmatsch, provenită dintr-o familie slovenă, s-au născut fiii Wolfgang Ritter von Karajan (1906–1987) și Heribert Ritter von Karajan (1908–1989).

Wolfgang a urmat inițial o carieră științifică, conducând un laborator de fizică tehnică în Salzburg. În 1950 a fondat, împreună cu soția sa Hedy și Hans Andreae, Orgel-Ensemble Wolfgang von Karajan, cu care a susținut turnee internaționale. Piesa de rezistență a repertoriului era Arta fugii de Johann Sebastian Bach.

În acea perioadă, fratele său era deja celebrul dirijor Herbert von Karajan, considerat unul dintre cei mai importanți interpreți ai muzicii clasice din secolul al XX-lea, colaborând cu numeroase orchestre simfonice de prestigiu, activând pe scenele unor mari opere și realizând un număr impresionant de înregistrări.

Desființarea titlului nobiliar După prăbușirea monarhiei austro-ungare, Parlamentul Republicii Austria Germană a decis, la 3 aprilie 1919, abolirea nobilimii. În urma acestei legi, membrii familiei Karajan din Austria și-au pierdut dreptul de a utiliza titlurile nobiliare, numele devenind oficial Karajan, fără particula „von”.

Odată cu dobândirea celebrității internaționale, Herbert a dorit să fie prezent în Austria sub numele său de naștere. Deoarece autoritățile i-au refuzat acest lucru, iar dirijorul a amenințat că nu va mai concerta în Austria dacă nu i se permite utilizarea fostului „von” pe afișe, guvernul austriac, sub influența cancelarului Bruno Kreisky, a decis să îi permită oficial utilizarea numelui artistic Herbert von Karajan.

Galerie

Note

Categorie:Diaspora aromână Categorie:Nobili austrieci Categorie:Cavaleri