Maria Lătărețu (n. 7 noiembrie 1911, Bălcești, Gorj — d. 27 septembrie 1972, Românești, județul Botoșani) a fost o cântăreață româncă, de muzică țărănească din Gorj și populară. A fost una dintre cele mai îndrăgite interprete din domeniu, fiind supranumită deseori Privighetoarea Gorjului.Brînaru, p. 16formula-as.ro. Pasărea măiastră a Gorjului – Maria Lătărețu (Formula AS, nr. 930, 2010). Accesat la 19 februarie 2012.44 de ani de la dispariția unei voci de aur. Viața Mariei Lătărețu, povestită de nora sa, 22 septembrie 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 22 septembrie 2016 Jazzmanul Johnny Răducanu o considera Ella Fitzgerald a României.stiri.tvr.ro. 40 de ani de la moartea Mariei Lătărețu. Johnny Răducanu o considera "Ella Fitzgerald a României" . Accesat la 21.04.2013. În cariera sa a susținut un număr mare de concerte, a realizat numeroase înregistrări discografice și a participat la un număr mare de emisiuni de radio și TV.
Viața și cariera artistică
Încă din copilărie, Maria Lătărețu a cântat la hore, nunți, petreceri boierești etc. La 13 ani fratele artistei, Ioniță Borcan, îi cumpără o chitară și o învață să se acompanieze.
În 1928 ea se căsătorește cu vioristul Mihai (zis Tică) Lătărețu din comuna Lelești și cântă împreună în mai toate satele din Gorj.
Ajunge pentru prima oară în București în 1933 unde cântă pentru o scurtă perioadă de timp la localul „La fânăreasă”, întorcându-se apoi în Gorj.
În 1937 este descoperită în Gorj de o echipă de folcloriști alcătuită din Constantin Brăiloiu, Harry Brauner, Tiberiu Alexandru și Mihai Pop. Încântați de vocea, stilul și de repertoriul său tradițional, au invitat-o la București pentru a o înregistra.
Primele înregistrări ale Mariei Lătărețu au fost efectuate, pe cilindri de fonograf, la data de 19 iulie 1937. Apoi, pe 13 septembrie 1937, înregistrează la casa de discuri „Columbia”, sub supravegherea artistică a Arhivei de Folclor a Societății Compozitorilor Români (Arhiva Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” de azi). Cântă prima oară la Radio București pe 29 august 1937.Brozbă, p. 33
Cântă la localul lui Marcu Căciularu (din strada Vespasian, zona Gării de Nord) în 1937, la „Luna Bucureștiului” în 1938 și în perioada 1939-1949 la „Dorul Ancuței”, restaurant de lux din strada Alexandru Lahovari, frecventat de diferiți artiști – scriitori, compozitori, actori. La acesta din urmă a fost angajată la recomandarea lui Constantin Brăiloiu.
Cântă cu taraful soțului ei până în 1949, când devine prim-solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor. De aici se pensionează în 1966. "PRIVIGHETOAREA GORJULUI" cum i-au spus gazetarii noștri, sau "CRĂIASA MUZICII POPULARE ROMÂNEȘTI" cum i-au spus moscoviții, și "PRINȚESA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC" cum i-au spus în Egipt, Maria Lătărețu a activat până la sfârșitul vieții ca solistă de muzică populară la cea mai distinsă orchestră a genului, dovedindu-se un model de muncă și dăruire în promovarea cântecului popular românesc atât pe scenele țării, cât și pe scenele din străinătate.
Întreprinde numeroase turnee atât în țară, cât și în străinătate: Polonia, Cehoslovacia, U.R.S.S., Egipt, Siria, Elveția, Turcia, Ungaria, Grecia, Bulgaria, Iugoslavia, Iordania.
De-a lungul carierei sale a cântat cu mari șefi de orchestră și dirijori:Gelu Barabancea, Nicu Stănescu, Ionel Budișteanu, Victor Predescu, Radu Voinescu, George Vancu, Ion Luca-Bănățeanu, Florea Cioacă, Constantin Mirea, Nicu Novac.
Maria Lătărețu a fost una dintre cele mai iubite cântărețe de muzică populară din România, dar viața sa a fost marcată de o dramă profundă. Artista și-a pierdut cinci din cei șase copii, o durere de nedescris care i-a afectat profund existența. Din dorul imens pentru copiii săi pierduți, Maria a compus una dintre cele mai frumoase doine din repertoriul său, „Lie Ciocârlie”. Prin muzica sa, Maria a transformat suferința personală în artă, cucerind inimile românilor cu autenticitatea și emoția interpretărilor sale.
Distincții Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 109. Ordinul Muncii clasa a III-a (9 iunie 1954) „pentru merite deosebite în interpretarea muzicii populare”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 234 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” unor instrumentiști și cîntăreți populari, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 222. titlul de Artist Emerit al Republicii Populare Romîne (13 ianuarie 1964) „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată in domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 3 din 13 ianuarie 1964 privind conferirea de titluri și ordine unor cadre artistice, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 1, 22 ianuarie 1964, p. 6. Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (12 septembrie 1968) „pentru merite deosebite în activitatea muzicală”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 797 din 12 septembrie 1968 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Cultural” unor membri ai colectivelor artistice din instituțiile muzicale de concerte și spectacole, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul IV, nr. 126, Partea I, miercuri 25 septembrie 1968, p. 1178.
Aprecieri
La Moscova, a cântat vreme de un an cu contract, la restaurantul de artă culinară românească „Dunărea”. A dat spectacole îndelung aplaudate la „Balșoi Teatr”, ocazie cu care l-a cunoscut pe Aram Haciaturian, marele compozitor al baletului „Spartacus”. Acesta i-a spus într-o seară artistei că afișul de la Dunărea trebuie modificat:
Decesul
În septembrie 1972, Maria Lătărețu a pornit într-un turneu în toată țara, alături de Ion Luican, Laura Lavric și Ionel Schipoancă. Moare, din cauza unei congestii cerebrale, pe 27 septembrie 1972, în culise, după ce și-a susținut recitalul, la căminul cultural din comuna Românești (județul Botoșani). Este înmormântată la cimitirul „Sfânta Vineri” din București.Brozbă, p. 84
Cu pițină vreme înainte de a se stinge din viață, Maria Lătărețu și-a manifestat dorința să i se înregistreze acest nou cântec: Vă las cântecele mele.
"Va fi ultimul meu cântec", spunea ea!
Într-adevăr, ultimul cântec pe care l-a interpretat Maria Lătărețu în finalul concertului de la Românești, s-a transformat într-un emoționant testament muzical:
"Vă las vouă cântecu
Inima și sufletu
Vă las cântecele mele
Să vă petreceți cu ele".
În semn de prețuire și omagiu adus Mariei Lătărețu, botoșenenii au așezat o placă memorială la Teatrul de Stat "Mihail Eminescu" din Botoșani, cu următoarea inscripție:
MARIA LĂTĂREȚU
- Artistă emerită -
1911-1972
Discografie
Note, referințe
Bibliografie
***: Ediție de colecție – Maria Lătărețu, Jurnalul Național, București, 2 aprilie 2007 Brînaru, Marin: Maria Lătărețu și cîntecele sale, Ed. Muzicală, București, 1989 Lătărețu, Ioana și Brozbă, Dorin: Maria Lătărețu, privighetoare nepereche, ediția a II-a, Ed. B. D. Media, Târgu-Jiu, 2008
Vedeți și
Muzica țărănească din Gorj
Legături externe
Maria Lătărețu. Ultimul cântec, ultima zi, 31 august 2010, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național Lucrare documentară în cinstea Mariei Lătărețu , 27 iunie 2013, Ziarul Lumina Maria Lătărețu, diva restaurantelor bucureștene, 28 septembrie 2014, Carmen Anghel, Jurnalul Național
Categorie:Nașteri în 1911 Categorie:Nașteri pe 7 noiembrie Categorie:Decese în 1972 Categorie:Decese pe 27 septembrie Categorie:Artiști emeriți ai Republicii Populare Romîne și ai Republicii Socialiste România Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Decorați cu Ordinul Meritul Cultural Categorie:Interpreți de muzică populară românească Categorie:Artiști români de origine romă Categorie:Oameni din județul Gorj Categorie:Înmormântări în Cimitirul Sfânta Vineri din București