Consiliul Suprem de Apărare a Țării

miniatura|438x438px|Arhitectura sistemului național de securitate

Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAȚ) este o autoritate administrativă autonomă din România, care are atribuții în organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Această autoritate se află sub controlul Parlamentului României, în acest sens, activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Țării este supusă examinării și verificării parlamentare, conform legii 415/2002.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării prezintă rapoarte asupra activității desfășurate în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului. Acestea trebuie prezentate anual, nu mai târziu de primul trimestru al anului următor, precum și la cererea comisiilor permanente de specialitate ale Parlamentului sau ori de câte ori se consideră necesar.

Echivalentul moldovenesc al acestei instituții de profil e Consiliul Suprem de Securitate.

Componență Președintele României conduce lucrările CSAȚ-ului, prim-ministrul Guvernului României îndeplinind funcția de vicepreședinte al consiliului. Ceilalți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt:

Ministrul Apărării Naționale Ministrul Afacerilor Interne Ministrul Afacerilor Externe Ministrul Justiției Ministrul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri Ministrul Finanțelor Publice Directorul Serviciului Român de Informații Directorul Serviciului de Informații Externe Șeful Statului Major General Consilierul prezidențial pentru securitate națională. conform Legii nr. 415 din 27 iunie 2002 cu privire la organizarea și funcționarea CSAT

Organizare Președintele României îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării iar Primul-ministru al Guvernului României îndeplinește funcția de vicepreședinte. Ședințele Consiliului Suprem de Apărare a Țării au caracter secret, acestea fiind conduse de președinte, iar, în absența sa, acestea sunt conduse de primul ministru. Președintele este și cel care stabilește ordinea de zi .

Consiliul Suprem de Apărare a Țării se convoacă de președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. De asemenea, poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin o treime din numărul membrilor săi. Pentru a funționa este nevoie de prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor. CSAȚ poate adopa hotărâri prin consens, acestea trebuind apoi semnate de către Președintele României .

Consiliul Suprem de Apărare a Țării dispune de un secretariat care funcționează în cadrul Administrației Prezidențiale, dar și de un secretar, care este numit de Președintele României și are rang de consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale. Atribuțiile, organizarea și funcționarea secretariatului se stabilesc prin hotărâre a CSAT. Din 2015, Secretarul CSAȚ-ului este Mihai Șomordolea .

Reprezentanți din Parlament, administrația publică centrală și locală, organizațiile neguvernamentale, alte instituții publice cu responsabilități în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și reprezentanții societății civile, persoane a căror prezenta este necesară în raport cu problemele aflate pe agenda de lucru, pot participa, în calitate de invitați, la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Țării, cu aprobarea președintelui .

Instituții în cadrul CSAȚ În noiembrie 2005, în interiorul CSAȚ a fost constituită Comunitatea Națională de Informații (CNI), structură coordonată de consilierul de stat pentru siguranța națională din cadrul Administrației PrezidențialeComunitate de Informații in interiorul CSAT , 19 noiembrie 2005, romanialibera.ro, accesat la 23 decembrie 2010. Potrivit hotărârii de înființare a CNI-ului, organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea națională se realizează de către CSAȚ prin Comitetul coordonator pentru CNIPremierul spune ca noua Comunitate de Informații nu modifica structura si controlul serviciilor secrete, 21 nov 2005, zf.ro, accesat la 23 decembrie 2010. Comitetul are următoarea componență: Consilierul prezidențial pentru securitate națională, directorii SRI-ului și SIE-ului, miniștrii de interne, de externe, al apărării și al justiției și consilierul primului-ministru pentru probleme de securitate.

Activitatea de secretariat pentru Consiliul Suprem de Apărare a Țării este asigurată de Departamentul Securității Naționale .

Atribuțiile CSAȚ Printre atribuțiile Consiliului Suprem de Apărare a Țării se numără: analizarea și propunerea, conform legii, a strategiilor naționale de securitate, militară și de ordine publică, precum și a măsurilor necesare în caz de stări de asediu, urgență, război sau agresiune armată. CSAT-ul propune spre aprobare planul de mobilizare a economiei, actele normative legate de securitatea națională și avizează proiectele de buget ale instituțiilor cu atribuții în domeniu. De asemenea, CSAT-ul numește în funcții cu grad de general și avizează condițiile de intrare sau staționare a trupelor străine pe teritoriul României.

CSAȚ face propuneri adresate Președintelui și Parlamentului și adoptă hotărâri proprii, în sfera securității naționale, după cum urmează: concepția fundamentală de apărare a țării; structura sistemului național de apărare; declararea stării de război; suspendarea ostilităților; armistițiu .

De asemenea, CSAȚ supune spre aprobare comandantului forțelor armate planurile de întrebuințare a forțelor pe timp de pace, în situații de criză și la război. Comandantul Forțelor Armate are responsabilitatea de a aproba planurile de utilizare a forțelor în situatii de pace, criză și război. Președintele este, de asemenea, responsabil pentru aprobarea orientărilor de bază în domeniul relațiilor internaționale legate de securitatea națională, a proiectelor tratatelor și acordurilor internaționale din același domeniu și stabilirea relațiilor cu organisme similare din străinătate. Comandantul are, de asemenea, responsabilitatea completării structurilor militare cu efective, executarea alarmei de luptă și planurile de acțiune pentru situații precum declararea mobilizării sau stării de război, instituirea stării de asediu sau de urgență, și proiectarea planului de mobilizare a economiei naționale și a bugetului pentru primul an de război. Comandantul este, de asemenea, responsabil pentru verificarea pregătirii populației pentru apărare, repartiția recruților, obiectivele de pregătire a teritoriului, programele multianuale privind înzestrarea forțelor, militarizarea agenților economici și planul comun de intervenție cu Ministerul Interne pentru limitarea efectelor dezastrelor. Regimul rețelelor și echipamentelor de telecomunicații speciale și protecția antiteroristă a demnitarilor sunt, de asemenea, sub responsabilitatea comandantului.

Ședințe și rapoarte CSAȚ Rapoartele CSAȚ trebuie prezentate Parlamentului, iar, după obținerea aprobării, acestea pot fi publicate în Monitorul Oficial al României. Până în momentul de față, februarie 2023, au fost făcute publice raportele de până în anul 2015 . Lipsa de transparență în acest sens fiind criticată de către presă .

1996 În anul 1996, CSAȚ s-a întrunit în patru ședințe și a analizat peste 150 de documente, a adoptat 142 de hotărâri și a aprobat 44 de acorduri, protocoale și memorandumuri de colaborare cu ministerele corespondente ale altor state. Hotărârile și măsurile luate au avut în vedere organizarea forțelor armate, dotarea și înzestrarea lor cu noi tipuri de armament și tehnică militară, îmbunătățirea conducerii forțelor armate și mijloacelor destinate apărării, perfecționarea cadrului legislativ și al relațiilor internaționale ale României pentru crearea condițiilor propice aderării la OTAN-ului .

1997

7 ianuarie Pe 7 ianuarie 1997, președintele Emil Constantinescu a convocat CSAȚ cu scopul adoptării unor măsuri pentru a dinamiza lupa împotriva corupției și a crimei organizate. În acest sens, a fost creat Consiliul Național de Acțiune Împotriva Corupției și Criminalității Organizate (CNAICCO) .

2001 În anul 2001, CSAȚ s-a întrunit în 10 ședințe, în care au fost analizate 212 rapoarte și informări și au fost adoptate 170 de hotărâri .

În principal, problemele abordate în cadrul CSAȚ-ului, au fost abordate în conformitate cu interesele naționale de securitate ale României. Acestea au inclus relansarea candidaturii României pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană, continuarea procesului de reformare a instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, evaluarea factorilor de risc și starea siguranței naționale, precum și analizarea și promovarea proiectelor de legi sau acte normative în domeniile apărării și securității naționale inițiate de Guvern și instituțiile din cadrul sistemului național de apărare .

12 ianuarie 2001 Una dintre temele abordate în cadrul ședinței a fost ideea consilier prezidențial pe probleme de securitate, Ioan Talpeș, de a aduce toate serviciile de informații sub coordonarea președintelui CSAȚ-ului și formarea unei „comunități informaționale”. Acest lucru avea să se întâmple de-abia în 2005, când a fost formată CNI-ul. În cadrul ședinței au fost abordate și teme ce țin de organizarea și de funcționare a Ministerului Apărarii, Ministerului de Interne și a însuși CSAȚ-ului. Un alt subiect abordat a fost cel legat de numirea lui Radu Timofte ca șef al SRI .

30 martie 2001 În ședinta CSAT-ului din 30 martie a fost analizată și aprobată structura de forțe a armatei în perspectiva anului 2003 prin care MApN-ul se angaja să continue procesul de restructurare în acord cu standardele OTAN-ului. De aseemenea, CSAȚ a luat în discuție criza din Macedonia accentuând că Romania trebuie să valorifice președinția OSCE-ului, propunînd soluții de rezolvare pașnică a conflictului . În acel moment erau pe agendă probleme mult mai importante, cum ar fi Ordonanța 29 pentru modificarea legii de organizare și funcționare a Ministerului de Interne, pe care CSAȚ nu le-a abordat .

8 octombrie 2001 Terorismul a fost principalul subiect pe agenda CSAȚ-ului. Ședința a avut loc la scurt timp după atacurile teroriste din 11 septembrie. CSAT-ul a prezentat informații în legătură cu modul cum România își respectă angajamentele luate față de OTAN și de SUA, dar și referitor la măsurile luate pe plan intern pentru asigurarea securității. De asemenea, CSAȚ și-a reiterat poziția în sensul sprijinirii tuturor operațiunilor americane și OTAN-ul .

2002 Pe 27 iunie 2002 a fost adoptată legea privind organizarea și funcționarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării . Activitățile CSAȚ-ului din anul 2002 s-au concentrat pe obiectivul prioritar al acelui an – integrarea în NATO. Astfel, au fost aprobate: Planul național anual de pregătire a aderării, Planul cu acțiunile prioritare ale Guvernului de promovare a candidaturii țării noastre la Alianța Nord-Atlantică și Programul individual de parteneriat 2002-2003 .

Tot în anul 2002, în urma unei hotărâri a CSAȚ-ului, mai exact hotărârea numarul nr.0068 din 17 iulie 2002, a fost înființat Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, care este o structura din cadru Serviciului Român de Informații. Centrul are rolul de a obține, prelucra și stoca informații din domeniul securității naționale .

2003 În anul 2003, Consiliul și-a desfășurat activitatea pentru afirmarea intereselor de securitate ale României urmărind consolidarea instituțiilor statului de drept. De asemenea, s-au stabilit direcțiile pentru adoptarea unei diplomații active în relațiile politico-militare cu țările membre ale NATO și au fost aprobate obiectivele strategice pentru participarea României la activitatea comitetelor și structurilor integrate ale NATO și s-a decis asupra contribuției la misiunile alianței .

2004