Calea ferată îngustă Turcoaia-Greci (găsită și sub numele de Linia îngustă Jacob-deal, Greci–Turcoaia (Iglița)–Iacobdeal) a fost o cale ferată industrială cu ecartament îngust. Linia a fost costruită pentru a deservi exploatările de granit din masivul Munților Măcin, făcând legătura între carierele Iacobdeal, Carabalu și Morsu și Portul Gura Arman de pe Brațul Măcin, unde piatra era încărcată pe șlepuri. Pentru remorcarea vagoneților încărcați cu piatră, la început se foloseau locomotivele cu abur, iar ulterior s-a trecut la tractarea cu locomotive diesel. Înainte de introducerea căii ferate și a vagonetelor, piatra extrasă din cariere era transportată până la portul Gura Arman cu carele trase de boi.
Calea ferată a fost construită în 1905 de Vlase Ștefănescu, făcând legătura între exploatarea de granit Iacobdeal și portul dunărean Gura Arman. Pe traseul căii ferate exista și un tunel sub DJ222H.
În data de 1 Aprilie 1924, Consiliul de miniștri îl autorizează pe ministrul Comunicațiilor să acorde societății „Calea” concesiunea exploatării unei linii ferate industriale înguste, care pleacă de la portul dunărean Gura Arman și merge până la cariera de granit Iacobdeal. Linia are o lungime de 4.702,10 m, și un ecartament de 0,75 m, având tracțiune cu aburi. Durata concesiunii va fi de 26 ani.
În anul 1928 se execută lucrări de extindere de la portul Gura Arman către exploatările de granit din Valea Carabalu. Linia continua spre nord, traversând Râul Greci și Pârâul Recea, la km 13+770 linia se bifurcă în două ramuri.
Ramura magistrală continuă către Cariera Morsu (L=2.461m)
Ramura secundară către Cariera Carabalu (L=3.259m)
Pe ramura magistrală, La km 16+077 se află o stație de concasare din beton armat cu 7 buncăre, proiectată după anul 1943. La bază are un tunel de trecere sub formă de arcadă, conceput pentru ca vagonetele să poată fi încărcate direct sub fantele de descărcare.
În 1974 segmentul Gura Arman-Greci este dezafectată deoarece carierele din Valea Carabalu se închid, segmentul DJ222H-Gura Arman este înlocuit cu un drum de 5km pentru autocamioane. După dezafectarea liniei, peisajul industrial a suferit modificări majore, în special în anii 1976-1978, în zona de după km 15+460, o zonă de brâu care include specii artificiale (Pinus Nigra) introduse în cea mai mare parte în perioada comunistă pe fostele terenuri degradate din vecinătatea celor agricole, unde sunt soluri superficiale nepotrivite pentru agricultură. Aceste terenuri erau destinate refacerii sau ameliorării solului prin împădurire.
Galerie
Note