Începând cu 28 decembrie 2025, demonstrații au izbucnit în mai multe orașe din Iran, pe fondul tulburărilor revoluționare generalizate împotriva guvernului Republicii Islamice și al agravării crizei economice. Evenimentele au fost descrise ca fiind cea mai mare revoltă de la protestele din 2022 împotriva uciderii lui Mahsa Amini și, potențial, cea mai mare de la Revoluția Islamică din 1979.

Inițial declanșate de frustrarea provocată de inflația record, prețurile alimentelor și deprecierea monedei, protestele s-au transformat rapid într-o mișcare mai amplă care cerea sfârșitul regimului actual. Începând cu bazaari (comercianții și negustorii) din Marele Bazar din Teheran și mai târziu cu studenții universitari, demonstrațiile s-au răspândit rapid nu numai în marile orașe, ci și în așezările mici, scandând sloganuri antiguvernamentale și distrugând simbolurile guvernului și ale IRGC. Deși în mare parte fără lideri, protestele s-au intensificat pe 8 ianuarie, în urma unui apel lansat de Reza Pahlavi, prințul moștenitor al Iranului, și de șapte partide politice din Kurdistanul iranian. Mulți demonstranți au cerut întoarcerea lui Pahlavi în Iran, care a solicitat o tranziție pașnică și un referendum pentru a decide viitorul sistem politic al Iranului. Guvernul iranian a acuzat Israelul și Statele Unite că sunt un factor cheie în proteste și a întrerupt accesul la internet și serviciile telefonice în încercarea de a împiedica organizarea protestatarilor.

La 9 ianuarie, protestele din toate cele 31 de provincii au scos milioane de oameni în stradă. Până la 10 ianuarie 2026, Iran International a raportat că cel puțin 2.000 de protestatari au fost uciși la nivel național în ultimele 48 de ore, pe fondul întreruperii internetului, în timp ce forțele de securitate iraniene au intensificat utilizarea muniției reale împotriva demonstranților. Spitalele din Teheran și Shiraz au fost copleșite de protestatari răniți, mulți dintre ei suferind răni prin împușcare. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Iranului a confirmat că forțele de securitate au tras asupra protestatarilor, ceea ce a stârnit îngrijorarea internațională cu privire la drepturile omului. În plus, mii de persoane au fost arestate în timpul represiunii violente. În ciuda întreruperii internetului, pe 10 ianuarie 2026, The Guardian a documentat multiple rapoarte privind deschiderea focului asupra demonstranților de către forțele de securitate, un martor ocular afirmând că a văzut „sute de cadavre” în Teheran. Un grup de academicieni și profesioniști expatriați a estimat numărul morților la 6.000, pe baza rapoartelor din spitale, fără a include cadavrele duse direct la morgă, în loc de spitale.

Context

Criza economică din Iran

Începând cu 2024, economia Iranului a înregistrat rate bruște ale inflației, devalorizarea monedei și un deficit energetic, culminând cu întreruperi repetate ale alimentării cu energie electrică și gaze, precum și cu scuze din partea președintelui iranian Masoud Pezeshkian. Iranul a suferit, de asemenea, din cauza unor scăderi majore ale influenței globale, cum ar fi odată cu căderea regimului Al-Assad, un aliat major. În ultimele luni ale anului 2025, economia Iranului a cunoscut o creștere fără precedent a cursurilor de schimb, o depreciere accentuată a rialului iranian, dolarul american ajungând la aproximativ 145.000 de . În plus, centrul de statistică al țării a raportat o rată a inflației de 42,2% în decembrie 2025, o creștere de 1,8% față de noiembrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, în timp ce produsele de sănătate și medicale au crescut cu 50% față de anul precedent. Iranul se confruntă, de asemenea, cu o . Rapoartele din presa iraniană au indicat, de asemenea, că guvernul plănuia să majoreze taxele odată cu începerea anului nou iranian pe 21 martie, alimentând și mai multă îngrijorare în rândul cetățenilor. Unele mesaje ale protestatarilor au legat dificultățile economice de criticile aduse priorităților de politică externă ale guvernului; în timpul demonstrațiilor din decembrie 2025, unii participanți au scandat „”. Se presupune că nemulțumirea din Iran s-a datorat și corupției politice, protestatarii acuzând guvernul iranian de autoritarism și acordând prioritate unor intermediari precum Hezbollah și Hamas în detrimentul nevoilor interne.

Analiștii economici au citat politicile monetare și fiscale guvernamentale, proasta gestionare economică, deficitele bugetare cronice și continuarea drept factori cheie care au contribuit la această situație. Aceste condiții au afectat direct breslele comerciale, în special întreprinderile dependente de importuri. Volatilitatea severă a cursului de schimb i-a împiedicat pe mulți comercianți să stabilească prețurile bunurilor, să își asigure aprovizionarea sau să continue activitatea economică.

Incertitudinea economică a crescut în Iran pe parcursul anului 2025. În iunie 2025, Iranul a fost implicat într-un conflict armat cu Israelul, în timpul căruia al Iranului a fost vizat, iar instalațiile sale nucleare au fost, de asemenea, atacate de Statele Unite. În septembrie 2025, Organizația Națiunilor Unite a reimpus sancțiuni împotriva Iranului prin , înghețând activele iraniene în străinătate, oprind tranzacțiile cu arme și impunând sancțiuni legate de al țării. Mulți iranieni se tem de o confruntare mai amplă care să implice Statele Unite, ceea ce a contribuit la instabilitatea pieței.

Potrivit publicației The Guardian, criza economică a fost catalizatorul protestelor, însă acestea s-au extins ca expresie a nemulțumirilor legate de corupția guvernamentală. De asemenea, publicația a relatat despre voci care cereau răsturnarea guvernului și neîncrederea în apelurile guvernului la dialog, considerându-le egoiste și înșelătoare. NPR a relatat că, cu câteva luni înainte de proteste, furia și frustrarea publicului crescuseră din cauza penuriei severe de energie, a încălcărilor drepturilor civile și a corupției pe scară largă și că protestele au stârnit îngrijorări că acestea s-ar putea transforma în ceva mult mai grav.

Potrivit publicației Atlantic, caracterul politic al protestelor s-a manifestat prin scandarea „Moarte dictatorului”, cu referire la liderul suprem Ali Khamenei și prin pierderea încrederii lor în Pezeshkian, care a fost ales în 2024 pe platforma electorală și pe promisiunile unei bune guvernări, dar care a supravegheat întreruperile de apă și electricitate, nereușind în același timp să își respecte promisiunea de a ridica . Pezeshkian a promis, de asemenea, că se va întâlni cu reprezentanții protestelor și a recunoscut „dreptul constituțional la protest pașnic”, deși nu are control asupra forțelor de securitate iraniene. Până la 1 ianuarie 2026, zeci de protestatari fuseseră arestați și existau mai multe cazuri documentate în care forțele de securitate au tras cu muniție reală asupra protestatarilor, inclusiv studenți, pensionari și membri ai Generației Z. Studenții de la au emis o declarație în care declară că „Acest sistem criminal ne-a luat viitorul ostatic timp de 47 de ani. Nu va fi schimbat cu reforme sau cu promisiuni false”.

Comparație cu protestele anterioare

Protestele au fost descrise ca fiind cele mai mari din Iran din 2022, când demonstrații la nivel național au izbucnit în urma morții Mahsei Amini, în vârstă de 22 de ani, în timp ce se afla în custodia poliției pentru că purta hijabul în mod necorespunzător. Pe 30 decembrie, Ellie Borhan, o activistă britanico-iraniană, a considerat acest val de proteste ca fiind mai puternic decât cele anterioare. Încrederea publicului iranian în guvernul său a scăzut de la reprimarea din 2022 a în timpul protestelor Mahsa Amini. Proteste au mai avut loc anterior în , începând din Bandar Abbas, care au blocat drumurile și porturile din Iran din cauza nemulțumirii față de salariile mici, tarifele mari de asigurare și posibilele creșteri ale prețurilor la combustibil în viitor.

Comercianții din piață au fost influenți în timpul Revoluției Islamice din 1979, contribuind la mobilizarea sprijinului public care a dus în cele din urmă la răsturnarea monarhiei. Demonstrațiile au fost notabile în contextul unei represiuni guvernamentale la scară largă împotriva disidenților, inclusiv arestări ale unor oponenți proeminenți și cel din aproape 40 de ani. Execuțiile din Iran s-au dublat în 2025 față de 2024; tendințele execuțiilor au fost în creștere din 2022, activiștii susținând că Republica Islamică își propune să folosească execuțiile pentru a insufla frică în rândul populației sale și, prin urmare, pentru a suprima opoziția internă.

Cronologie thumb|GIF animat al extinderii geografice a protestelor 28 decembrie 2025 La 28 decembrie, grupuri de comercianți și negustori de la Centrul Comercial Alaeddin din Teheran și alte centre comerciale, inclusiv mallul Charsou, au intrat în grevă prin închiderea magazinelor lor. Simultan, s-au format adunări de protest în jurul acestor locații, iar imagini și videoclipuri cu închideri masive de magazine au circulat pe rețelele de socializare. Conform rapoartelor, protestatarii au invocat creșterea ratei de schimb a dolarului și instabilitatea pieței, avertizând că condițiile continue ar duce la falimentul multor afaceri mici și mijlocii. Unele adunări s-au extins pe străzile învecinate, inclusiv Strada Jomhuri. Alți oameni s-au alăturat comercianților pentru a protesta împotriva condițiilor economice pe Strada Jomhuri. În altă parte, comercianții de fier din Iran și-au închis magazinele în proteste similare împotriva devalorizării monedei. În jurul momentului în care au început protestele, valoarea rialului iranian a scăzut la un minim record de 1,45 milioane la un dolar american, înainte de a se recupera ușor la 1,38 milioane. Rialul pierduse aproximativ 40% din valoare de la războiul dintre Iran–Israel, parțial din cauza scăderii veniturilor din petrol datorită sancțiunilor SUA. Rata inflației anuale era de 42,2%. Protestele au început mai întâi de la comercianții care vindeau bunuri electronice în centrul Teheranului, care și-au închis magazinele. Media de stat a difuzat imagini blurate ale protestelor inițiale la scară mai mică ale comercianților.

Videoclipuri și relatări ale martorilor oculari au arătat grupuri de comercianți scandând sloganuri împotriva gestionării economice proaste și, în unele cazuri, exprimând sentimente antiguvernamentale. Protestatarii au scandat și „Forțe de Ordine, susțineți, susțineți”, chemând forțele de securitate să sprijine protestele. Principalele cereri ale protestatarilor includeau stabilizarea ratelor de schimb, abordarea dificultăților economice ale comercianților, crearea unui mediu de afaceri previzibil și prevenirea pierderilor cauzate de volatilitatea pieței. Nu au fost raportate ciocniri cu forțele de securitate în această zi, protestele rămânând pașnice. 29 decembrie

Protestele au continuat în a doua zi, pe 29 decembrie, și s-au extins în diverse părți ale Teheranului, inclusiv în Marele Bazar. Comercianții și negustorii și-au închis afacerile și s-au adunat pe străzi pentru a protesta împotriva prăbușirii fără precedent a rialului și a creșterilor accentuate ale prețurilor valutelor și aurului. Protestatarii și-au exprimat opoziția față de condițiile economice și gestionarea guvernamentală, invocând scăderea puterii de cumpărare și creșterea costurilor de trai. Videoclipuri distribuite online au arătat adunări continue în jurul Lalehzar, Chaharsouq și Strada Jomhuri, participanții fiind în mare parte nonviolenți în timp ce transmiteau mesaje critice la adresa politicilor economice guvernamentale. Comercianții din Marele Bazar din Teheran s-au alăturat vânzătorilor de bunuri electronice care au inițiat protestele în ziua anterioară.