Ion Tohăneanu (n. 17 august 1882, Satulung, Brașov – d. 17 iunie 1972), Cheia, Mâneciu, Prahova a fost profesor și senator în Parlamentul României din partea Partidului Național Liberal. A fost tatăl lingvistului Gheorghe Tohăneanu.

Studii A urmat Școala Primară din Satulung și Liceul Românesc din Brașov (1896-1902).

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie, specializarea limbi clasice din cadrul Universității din București și a urmat studii juridice (pentru specializare în Drept roman) la Universitatea din Berlin.

A obținut doctorat în litere la Universitatea din Graz și doctorat în drept la Universitatea din București.

Activitate profesională Ion Tohăneanu a fost profesor suplinitor de limba latină și greacă la Seminarul Central din București (1910-1911) și la Seminarul Teologic „Sf. Andrei” din Galați (1911 - 1912), a predat limba germană la Seminarul Teologic „Sf. Andrei” și la Liceul „Vasile Alecsandri” din Galați (1912 -1941) și a fost director al acestui liceu între anii 1919 - 1928 și 1931 - 1940.

A ocupat funcția de președinte al Comisiei Interimare (primar) a orașului Galați câteva luni în anul 1920, ulterior ajutor de primar și a fost senator și deputat liberat în Parlamentul României din partea județului Covurlui în guvernul condus de Ionel I. C. Brătianu (1926 - 1927).Ion Tohăneanu, „Dare de seamă despre activitatea Comisiei Interimare a Orașului Galați de sub președenția d-lui I. Tohăneanu (12 Ianuarie 1920 – 31 Martie 1920)”, în Credința, an. 4, nr. 10, 18 apr. 1920, p. 2.

Ca urmare a activităților sale politice, a fost anchetat de autoritățile comuniste și în urma unui proces politic înscenat, a fost arestat în 1946 și după 1950 a avut domiciliu obligatoriu în localitatea Solca, județul Suceava, până în 1952, când s-a retras în comuna Mâneciu-Ungureni din județul Prahova, împreună cu soțiaIon Cioroiu, „Tohăneanu Ion : Fișă biografică”, în Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați : 150 de ani de existență (1867-2017). Vol. 1 : Profesorii, Galați, Partener, 2017, p. 57.Cornelia Pațica, „Recurs la memorie - alegeri în județul Covurlui”, în Anul 1946 : Scrisori și alte texte, București, Fundația Academia Civică, 1997, p. 57..

A fost membru în Comitetul de conducere al revistei Calea Nouă, editată de Casa de Educație Națională, Secția Galați (1921), membru în Consiliul de direcție al periodicului Moldova de Jos și a colaborat la ziarul Dacia, organ de presă al Ligii culturale din Galați. A mai colaborat la periodicele Acțiunea, Credința, Revista generală a învățământului, Vremea Nouă.

De asemenea, a fost vicepreședinte al Societății de lectură „Ioan Popasu” a Gimnaziului din Brașov (1901), membru al Comitetului General și membru de drept al Comitetului executiv al Societății Culturale „V.A. Urechia” din calitatea de director al Liceului „Vasile Alecsandri” din Galați (1919), membru al Comitetului Bibliotecii „V.A. Urechia”, membru al Casei de Educație Națională, Secția Galați (1919), membru în Consiliului de conducere al Asociației Casa „Cuza Vodă” din Galați (1937). „[Societatea de lectură „Ioan Popasu”]”, în Telegraful Român, nr. 106, 25 sept. 1901, p. 433.„Statutele Societăței Culturale „V.A. Urechia” din Galați”, în Chemare ; Membri Societăței ; Darea de seamă; Statute, Galați, Stabilimentul de Arte Grafice „Moldova”, 1921, p. 43Ioan Brezeanu, Gheorghe S. Ștefănescu, Școala gălățeană : 1765-1948, Galați, Editura pentru Literatură și Artă Geneze, 1996, p. 161.

A fost membru fondator al Universității Populare (1913), al Societății „Filarmonica” (1921) și al Societății Anonime „Tipografia Românească” din Galați (1922).

Ca subofițer în Armata Regală, în Regimentul nr. 34 Constanța (1910), a participat la Primul Război Mondial, fiind înaintat la gradul de sublocotenent (1914), iar în 1918 fiind translator oficial al guvernului în Tratatul de pace de la București. A fost distins cu Ordinul „Coroana României” în grad de Cavaler și cu Ordinul „Coroana României” în grad de Ofițer.Anuarul armatei române, 1915, p. 779.Decret Regal nr. 3031 din 21 oct. 1914 în Monitorul Oficial, nr. 166 din 22 oct. 1914, p. 7730.

Note

Bibliografie

Ioan Brezeanu, Gheorghe S. Ștefănescu, Școala gălățeană: 1765-1948, Galați, Geneze, 1996. Iorgu Iordan, Memorii. Vol. 1, București, Editura Eminescu, 1976. Camelia Toporaș, Rocsana Irimia, Tena Bezman, Otilia Badea, Oameni în memoria Galațiului: aniversări 2017, Galați, Axis Libri, 2018, p. 135-160 Zanfir Ilie, Pompiliu Comșa, „Ion Tohăneanu, Nicolae Alexandrescu, Ion Sachelari, George Iorgala (1920 – 1921)”, în Galați : Ghid turistic, Galați, Axis Libri, 2011, p. 53-54 Ovid S. Crohmălniceanu, Nostalgii intacte, București, Editura Eminescu, 1982, p. 229 Ion Cioroiu, „Tohăneanu Ion”, în Colegiul Național "Vasile Alecsandri" din Galați : 150 de ani de existență, Galați, Partener, 2017, p. 56-57.

Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Nașteri pe 17 august Categorie:Decese în 1972 Categorie:Decese pe 17 iunie Categorie:Senatori români Categorie:Liberali români