Miron Constantinescu () a fost un sociolog marxist, istoric, om politic comunist român, membru titular al Academiei Române (1974).

Biografie Conform actelor, Miron Constantinescu s-a născut la Chișinău. Conform lui Alexandru Bârlădeanu, Constantinescu s-ar fi născut de fapt la Odesa, pe atunci în Republica Populară Ucraineană. După unirea Basarabiei cu România, familia sa se mută la Arad, unde Miron Constantinescu își continuă studiile liceale. După ce le finalizează, se retrage pentru o scurtă perioadă la o mănăstire. Apoi urmează Facultatea de Litere și Filozofie din București. A participat la campaniile monografice ale școlii de Sociologie condusă de Dimitrie Gusti în anii 1938-1939 și a făcut parte din grupul de tineri sociologi formați în jurul acestuia.

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial, obține doctoratul în științe sociale cu un studiu intitulat: Unitățile sociale și marxismul.

S-a căsătorit cu Sulamita Constantinescu, de origine evreiască. Au avut 7 copii,Cazul Miron Constantinescu, o poveste sângeroasă, 6 octombrie 2007, Christian Levant, Adevărul, accesat la 18 ianuarie 2011 printre care doi fii numiți Horia, o fată, Ileana (1950?-2000) și un alt fiu, Radu. Primul Horia a murit de apendicită, iar al doilea Horia a murit tânăr într-un accident într-o vacanță montană. Fiica a suferit de schizofrenie, omorându-și mama în timpul unei crize. A fost internată într-un sanatoriu psihiatric din cartierul Voila din Câmpina.

Cariera politică A fost "primul boss roșu al Scânteii legale (de după 23 august 1944)".

Din punct de vedere politic, a fost activ încă din 1935, în rândurile UTC. În anul următor este membru al PCR.

Este arestat de către Siguranța Statului pentru activitate comunistă și condamnat la 10 ani de muncă forțată.

După căderea guvernării Ion Antonescu este eliberat, alături de ceilalți comuniști și în august 1944 este numit redactor-șef al „Scânteii”. A fost apoi membru în Biroul Politic (1948-1960), membru în CC al PCR (1945-1955, 1968-1974) și secretar al acestuia (1952-1954), președinte al Comisiei de Stat a Planificării (1949-1955) etc.Ion Lăcustă: Sistematizarea localităților - o decizie a partidului comunist , în: Magazin Istoric, nr. 2/1998.

Ca șef al Comisiei de Stat a Planificării, Constantinescu a aplicat măsuri dure în cazul neîmplinirii planului de producție, punând-o pe seama unor ipotetici sabotori. Astfel, Alexandru Bârlădeanu relata: "Când conducea Miron (Constantinescu, n.n.) economia, se căutau “sabotori” și “dușmani de clasă” pentru economia care nu mergea, din cauză că se baza pe lucruri incerte. De pildă, producția se planifica pe materiile de import, dar nu se prevedea în plan, cu ce exporturi compensăm sau pe ce bază plătim."

Raportul secret prezentat de Nikita Sergheevici Hrușciov la Congresul al XX-lea al PCUS, în februarie 1956, prin care era condamnat – printre altele – și „cultul personalității”, l-a făcut pe Miron Constantinescu să creadă că ar fi momentul propice de a-l înlătura de la putere pe Gheorghe Gheorghiu-Dej, asociindu-se în această acțiune cu Iosif Chișinevschi. Dintre membrii Biroului Politic, cei doi au reușit să câștige doar sprijinul lui Constantin Pârvulescu, dar nu și pe al lui Alexandru Moghioroș. Ședința Biroului Politic al CC din 3-12 aprilie 1956 a fost un veritabil semnal de alarmă pentru ei, demonstrându-le că Gheorghiu-Dej se bucura de o poziție solidă și de numeroși susținători. Alături de Iosif Chișinevschi, Constantinescu a fost exclus din conducerea partidului în 1957.

Este readus în viața politică de Nicolae Ceaușescu, devenind ministru al învățământului (1969-1970), vicepreședinte al Consiliului de Stat (1972-1974), rector al Academiei „Ștefan Gheorghiu” (1970-1972), președinte al Marii Adunări Naționale. Miron Constantinescu a fost deputat în Marea Adunare Națională în sesiunile din perioadele 1948 - 1961 și 1970 - 1974.

După reabilitarea sa politică, a avut un rol esențial în reintroducerea sociologiei în învățământul superior și în cercetarea academică.

Cărți Integrarea socială a tineretului: Cercetări sociologice contemporane, co-editor, București, 1969http://87.248.191.120:8081/opac/bibliographic_view/380576;jsessionid=55A170AB5928C61982C7450DA3E7F830 Desăvârșirea unificării statului național român. Unirea Transilvaniei cu vechea Românie, co-autor, București, 1968 Amintiri din închisoare: (Însemnări contemporane și autobiografice), co-editor, București, 1972 Istoria României, (co-editor), București, 1974

Distincții Medalia „A cincea aniversare a Republicii Populare Române” (24 decembrie 1952) „pentru lupta și munca duse în vederea făuririi, consolidării și prosperării Republicii Populare Române”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române nr. 508 din 24 decembrie 1952 pentru conferirea Medaliei „A cincea aniversare a Republicii Populare Române”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române, anul I, nr. 13, 29 decembrie 1952, p. 99. Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” (6 mai 1961) „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 392. titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 155 din 4 mai 1971 privind conferirea titlului de „Erou al Muncii Socialiste”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VII, nr. 56, Partea I, joi 6 mai 1971, p. 346. Medalia „25 de ani de la proclamarea Republicii” (26 decembrie 1972) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 518 din 26 decembrie 1972 privind conferirea medaliei „25 de ani de la proclamarea Republicii”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul VIII, nr. 159, Partea I, joi 28 decembrie 1972, p. 1356.

Note

Bibliografie Adrian Cioroianu, Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc ("On the Shoulders of Marx. An Incursion into the History of Romanian Communism"), Editura Curtea Veche, București, 2005 Victor Frunză, Istoria stalinismului în România, Humanitas, București, 1990 Mircea Ioanid, "Oameni care mi-au fost dragi. H. H. Stahl", în Magazin Istoric, noiembrie 1995 Vladimir Tismăneanu, Stalinism for All Seasons: A Political History of Romanian Communism, University of California Press, 2003, ISBN 0-520-23747-1 Deținuți și temniceri , 14 septembrie 2005, Cristina Diac, Jurnalul Național Comunism - "Cui dăm votul și încrederea noastră?" , 20 iunie 2006, Paula Mihailov Chiciuc, Jurnalul Național Dan Ciachir, "Crimele Bucureștiului comunist" , în Ziua, 25 martie 2006 Ștefan Bosomitu, Sociology in Communist Romania: An institutional and Biographical Overview (2017) Dan Banciu, Miron Gh. Contantinescu și relansarea sociologiei în perioada comunistă.

Lectură suplimentară Miron Constantinescu. O biografie, Stefan Bosomitu, Editura Humanitas, 2015

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C Cazul Miron Constantinescu, o poveste sângeroasă, 6 octombrie 2007, Christian Levant, Adevărul “Haos” în economie , 13 februarie 2008, Florin Mihai, Jurnalul Național

Categorie:Nașteri în 1917 Categorie:Decese în 1974 Categorie:Membri ai Comitetului Central al Partidului Comunist Român Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Miniștri ai educației români Categorie:Miniștri comuniști români Categorie:Politicieni români din secolul al XX-lea Categorie:Președinți ai Marii Adunări Naționale Categorie:Deputați în Marea Adunare Națională Categorie:Români basarabeni Categorie:Rectori ai universităților din România Categorie:Deținuți ai lagărului de la Târgu Jiu Categorie:Politicieni din Chișinău Categorie:Membri ai Partidului Muncitoresc Român Categorie:Decorați cu Medalia de aur Secera și Ciocanul Categorie:Nașteri pe 13 decembrie Categorie:Decese pe 18 iulie Categorie:Deținuți politici din România Categorie:Eroi ai Muncii Socialiste ai Republicii Socialiste România