Margareta Metaxa () a fost o soprană română.
Biografie Margareta Metaxa s-a născut în familia comerciantului Vasile Papadopol și a Agapiei, născută Ursache, fiind ultima dintre fete.Constantinescu, Grigore (1987). Margareta Metaxa - O voce a Operei Române. București: Editura Muzicală, p. 10
Studiile muzicale le-a început la Galați, cu profesorul și compozitorul Teodor Teodorescu, dirijorul Corului Episcopiei din Galați. Începutul carierei muzicale îl datorează soțului său, Eugen Metaxa, care a încurajat-o să cânte, soprana mărturisind într-un interviu: Să-ți fac o mărturisire, în întregime, sinceră. Nu m-am gândit și n-am vrut niciodată să fac teatru. Soțul meu a fost cu ideia aceasta năsdravană.Berariu, Jack. Margareta Metaxa în intimitate. În Rampa, an 15, nr. 4450, 14 noiembrie 1932, p. 2 Meritul acestuia a fost subliniat și de criticul muzical Osias F. Fosian (1903-1980), în paginile unei lucrări dedicate artiștilor români: În teatru, soții sunt considerați oameni ingrați... Nu tot așa este cazul cu soțul d-nei Margareta Metacsa, căruia arta vocală îi datorează apariția, pe firmamentul ei, a unui talent altminteri pierdut... Da!.. soțul d-nei Margareta Metacsa, lăsând deoparte egoismul specific altora, a îndemnat-o să se dedice teatrului liric. În anul 1915, a fost admisă la Conservatorul de Muzică și Artă Dramatică din București, unde a avut-o profesoară pe Carlota Leria. În particular, și-a perfecționat studiile cu soprana Elena Drăgulinescu Stinghe și cântăreața Lidia Lipkovski.Ichim, Traian. The Evolution of the Bessarabian lyrical artists at the Opera Theater in Cluj and Bucharest in the Interwar Period. În Bulletin of the Transilvania University of Brașov. Series VIII: Performing Arts • Vol. 12 (61) Special Issue – 2019, p. 130 Pentru rolul „Gilda” din opera Rigoletto se pregătește cu celebra soprană Elena Teodorini. Pentru a-și desăvârși pregătirea vocală pleacă în Italia, timp de doi ani, unde ia studii cu maestra de canto Linda Brambilla.
În perioada Primului Război Mondial, a fost angajată solistă la Corul Mitropolitan din Iași (1917), unde a fost remarcată de Alexandru Mavrodi, director al Direcției Generale a Teatrelor, fiind cooptată în grupul de artiști care a pus bazele Societății Române de Operă, care a avea să fie sâmburele viitoarei Opere de Stat (1917-1918) și participă la reprezentații artistice pentru răniții din spitalele militare din Iași.Un spital. În Opinia (Iași), nr. 3291, 6 martie 1918, p. 1
S-a numărat printre membrii fondatori ai Operei Române, al cărei spectacol inaugural a avut loc în data de 20 decembrie 1921 și se numără printre cei au oferit prestanță spectacolelor susținute pe scena acesteia..
În spectacolul festiv de sărbătorire a 35 de ani de activitate artistică, desfășurat în ziua de 23 aprilie 1956, a interpretat rolul Violetta din opera „Traviata” de Giuseppe Verdi.
Dragostea pentru muzică a transmis-o și nepotului său, dirijorul Răsvan Cernat, director general al Operei Române.„Opera Națională trebuie condusă cu fermitate, dar nu despotic sau după criterii subiective”. În Cronica Română, an 4, nr. 1305, 5 mai 1997, p. 7
Înmormântată, în data de 12 octombrie 1977, în Cimitirul Bellu din București.Necrolog. În România Liberă, an. 35, nr. 10253, 12 octombrie 1977, p. 4
Repertoriu liric (selectiv)
Bal mascat (Oscar)Opera. În: Rampa, an. 13, nr. 3080, 30 aprilie 1928, p. 6. Bărbierul din Sevilla (Rosina)Dela Opera Națională. În: Glasul Bucovinei, an. 20, nr. 5032, 23 martie 1937, p. 2. Boema (Musseta) Boris Godunov (Xenia) Carmen (Micaela, Frasquita) Don Pasquale (Norina) Fedora (Olga)O premieră interesantă la Opera Română: „Fedora” se va cânta în frac și toalete moderne. În: Dimineața, an. 21, nr. 6544, 4 februarie 1925, p. 3. Flautul fermecat (Regina nopții)Opera Română „Flautul fermecat” de Mozart, cu o nouă distribuție. În: Ordinea, nr. 2285, 17 noiembrie 1939, p. 2. Hänsel și Gretel (Gretel)Cioculescu, Radu N. Opera Română. În Revista Fundațiilor Regale, an. 1, nr. 6, iunie 1934, p. 204 La Wally (Walter) Lakmé (Ellen, Rose, Lakmé) Liliacul (Rosalinde)Liliacul. În Rampa, an. 15, nr. 3640, 10 martie 1930, p. 8. Lohengrin (Pajul) Lucia di Lammermoor (Lucia)Opera Română. În Porunca Vremii, nr. 2137, 22 ianuarie1942, p. 2 Madame Butterfly (Kate)Madame Butterfly. În: Rampa, an. 7, nr. 1627, 31 martie 1923, p. 8. Manon (Rosette) Mignon (Filina)Spectacolele Capitalei. În Rampa, an. 14, nr. 3321, 17 februarie 1929p. 4 Parsifal (Fată floare) Povestirile lui Hoffmann (Olimpia) Răpirea din Serai (Blonde)Reluarea de astă seară „Răpirea din Serai” la Operă. În: Rampa, an. 17, nr. 5055, 16 noiembrie 1934, p. 4. Rigoletto (Gilda)„Rigoletto” la Opera Română: Câteva note asupra operei lui Verdi: Interpretarea. În: Rampa, nr. 2447, 20 decembrie 1925, p. 6 Traviata (Violetta,Cronica muzicală: Traviata. În: Adevěrul Literar și Artistic, an. 9, nr. 410, 14 octombrie 1928, p. 6. Anina) Walkiria (Grimgerde)
Distincții În 1943 i-a fost conferit Ordinul „Meritul Cultural“ în gradul de Medalie clasa I.Persoane cărora li s’a conferit ordinul „Meritul Cultural”. În Timpul, nr. 2227, 24 iulie 1943, p. 5Decret Regal nr. 1983 din 16 iulie 1943. În Monitorul Oficial. Partea 1, nr. 169, 22 iulie 1943, p. 6455
Note
Bibliografie
Constantinescu, Grigore (1987). Margareta Metaxa - O voce a Operei Române. București: Editura Muzicală
Categorie:Nașteri în 1895 Categorie:Decese în 1977 Categorie:Decese pe 9 octombrie Categorie:Gălățeni Categorie:Soprane române Categorie:Înmormântări în Cimitirul Bellu Categorie:Nașteri pe 31 ianuarie