Gheorghe Bujduveanu () a fost un compozitor, dirijor și artist liric român, cunoscut pentru activitatea sa în cadrul corurilor de amatori și profesioniști din București, precum și pentru creația sa de muzică corală și liturgică și pentru contribuția sa la muzica de masă și muzica pentru copii.
Biografie
Gheorghe Bujduveanu s-a născut la 8 ianuarie 1928 în Kavala, Grecia, într-o familie de aromâni. La vârsta de șase ani a venit în România împreună cu părinții săi, Nicolae și Sultana Bujduveanu.
Pe 8 februarie 1956 s-a căsătorit cu Victoria Cleopatra Brătilă (n. 1 ianuarie 1931, Ploiești – d. 12 august 1994, București) inginer geolog. Împreună au avut o fiică, Magdalena-Rodica Bujduveanu, doctor inginer în chimie la Universitatea Politehnica din București.
A încetat din viață la 11 iunie 1998, în București, la 70 de ani, lăsând în urma sa un bogat patrimoniu de lucrări corale și liturgice. Este înmormântat la Cimitirul Bellu, figura 31.Decese România Liberă nr. 2496 din 13 iunie 1998, p.15
Studii Între 1949 - 1954 Gheorghe Bujduveanu a urmat cursurile Conservatorului de Stat „Ciprian Porumbescu” din București, la clasa de dirijat coral și pedagogie. În anul 1954, fiind student în anul V, a participat la producția publică de sfârșit de an a clasei de dirijat coral, desfășurată în sala „Dalles”, alături de alți studenți ai promoției. Evenimentul este consemnat într-un articol semnat de Ioan D. Chirescu, director al Conservatorului de Stat „Ciprian Porumbescu” și laureat al Premiului de Stat, care menționează preocuparea lui Gheorghe Bujduveanu pentru realizarea unui echilibru omogen al partidelor vocale în interpretarea corală.I. D. Chirescu, Tineri dirijori pe estrada de concert Contemporanul nr. 21 din 21.05.1954, p.3 Deși a abordat piese considerate dificile pentru nivelul ansamblului coral al Conservatorului „Ciprian Porumbescu", precum fragmente din „Bandura” de Davidovski și „Balada lui Gheorghe Doja” de C. Palade, Gheorghe Bujduveanu a reușit să ofere o interpretare interesantă și plină de personalitate, caracterizată prin control dirijoral, conducerea vocilor și capacitatea de a structura fraza muzicală.V. Tomescu, Producția clasei de cor și dirijat coral a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” Muzica nr. 6 din 01.06.1954, p.40
În perioada studiilor, activitatea studenților de la clasa de dirijat coral și pedagogie s-a desfășurat sub îndrumarea cadrelor didactice ale catedrei, între care se aflau Dumitru D. Botez și Ion Vicol. Gheorghe Bujduveanu a urmat, de asemenea, cursurile unor personalități marcante ale culturii muzicale românești, precum Zeno Vancea, Tudor Ciortea, Gheorghe Dumitrescu, Mircea Basarab, Alexandru Pașcanu și Radu Negreanu.
Activitatea profesională și muzicală Coruri și dirijat
Gheorghe Bujduveanu a fost activ atât în domeniul corurilor de amatori, cât și al celor profesioniste. A dirijat numeroase coruri sindicale și de întreprinderi din București, printre care:
Corul Clubului C.F.R. „Grivița Roșie”,Radio București Programul II, Cântă corul clubului C.F.R. Grivița Roșie, dirijat de Gheorghe Bujduveanu Zori Noi nr. 3483 din 14.02.1959, p.3Al. Colfescu, Muzică la complexul C. F. R. „,Grivița Roșie" Muzica nr. 1 din 01.01.1959, p.45, 46 cu care a avut prezențe frecvente la Radio București și în diferite concursuri și concerte.
Corul Centrocoop, format din aproximativ 100 de membri, cu care a participat la spectacole, concursuri și emisiuni radiofonice. P. Raicu, Printre artiștii amatori de la Centrocoop Informația Bucureștiului nr. 3780 din 04.10.1965, p.2
Corul unificat al sindicatelor din București,prof. Gh. Ovidiu, Concertul corului sindicatelor din București. Demonstrații de înalta artă Înainte nr. 7562 din 06.06.1971, p.2 în cadrul căruia a colaborat cu alți dirijori pentru selectarea și instruirea celor mai buni coriști din diferite întreprinderi.
A fost dirijor al orchestrei semi-simfonice a Casei de Cultură a Sindicatelor din Capitală și profesor de teorie și solfegiu la aceeași instituție, având 90 de cursanți în anul I și II.
Această formație, alcătuită din aproximativ 35 de instrumentiști amatori, repeta în mod regulat sub conducerea sa, în vederea pregătirii unui repertoriu accesibil publicului larg.J. V. Pandelescu, Din activitatea Casei de Cultură a Sindicatelor din Capitală, Muzica nr. 11 din 11.11.1955, p. 42–43
A fost membru al Corului Filarmonicii „George Enescu“ din București, activând ca dirijor secund și a contribuit la pregătirea repertoriului profesional.A. Popovici, Criterii fundamentale pentru dezvoltarea unor formații corale Munca nr. 6340 din 31.03.1968, p.1,2
A fost membru și dirijor al Corului Patriarhiei Române între 1980 și 1993, contribuind atât la interpretarea repertoriului liturgic, cât și la organizarea activității corale.
Dirijorul Gheorghe Bujduveanu era recunoscut pentru profesionalismul său, răbdarea cu coriștii amatori și abilitatea de a transforma fiecare repetiție într-o lecție muzicală completă. A fost apreciat pentru alegerea repertoriului potrivit fiecărui cor, dar și pentru atenția acordată detaliilor de intonație, nuanțare și expresivitate.
Activitate concertistică și apariții publice
Activitatea publică a lui Gheorghe Bujduveanu este documentată constant în presa culturală a anilor 1950–1970, în special în legătură cu mișcarea corală de amatori, radioul public și instituțiile muzicale bucureștene.
Începând cu a doua jumătate a anilor 1950, este prezent frecvent pe scenele dedicate formațiilor artistice de amatori din Capitală. A dirijat coruri în concerte susținute la Sala C.C.S. din Lipscani, Viorel Cosma, Un reușit concert al artiștilor amatori Munca nr. 3475 din 04.01.1959, p.2 precum și în cadrul spectacolelor organizate de Casa Centrală a Creației Populare (ianuarie 1959). În aceiași ani este menționată evoluția sa ca dirijor în rândul formațiilor sindicale.
Sub conducerea sa, orchestra semi-simfonică a Casei de Cultură a Sindicatelor din București a abordat lucrări din repertoriul clasic și romantic: Mozart, Schubert, Glinka, Ceaikovski, Souppé, Rossini, precum și creații românești de Ciprian Porumbescu, Constantin Dimitrescu, Paul Constantinescu, susținând concerte atât la sediul instituției, cât și în alte spații din București, precum parcuri, uzine și teatre de vară. În cadrul unui concert din noiembrie 1955, dirijorul este remarcat pentru gestica clară și sigură, precum și pentru capacitatea de a conduce ansamblul în interpretarea lucrărilor simfonice adaptate nivelului formației.
În iunie 1959, corul C.F.R. Grivița Roșie, alcătuit din 86 de membri și dirijat de Bujduveanu, a participat la concursurile artistice organizate la Casa de cultură a tineretului din raionul „Grivița Roșie”, calificându-se pentru faza orășenească.A. Cercel, Pregătiri pentru faza orășenească a celui de-al V-lea concurs al artiștilor amatori Informația Bucureștiului nr. 1819 din 15.06.1958, p.2 De asemenea, la faza orășenească a celui de-al VI-lea concurs al artiștilor amatori din iunie 1961 a interpretat, printre altele, fragmente din oratoriul „Grivița Roșie” de Gheorghe Bazavan.L. B., Al VI-lea concurs pe țară. Zile de întrecere între artiștii amatori din Capitală Munca nr. 4234 din 16.06.1961, p.1
În paralel, a fost activ în viața corală a Capitalei și ca participant la întâlniri profesionale desfășurate la Uniunea Compozitorilor din R.P.R., unde a intervenit în dezbateri privind repertoriul și tipărirea partiturilor pentru corurile de amatori (noiembrie 1959).M. Păun, O instructivă întâlnire a compozitorilor cu dirijorii formațiilor corale de amatori din Capitală Munca nr. 3747 din 20.11.1959, p.3
În cadrul activității sale ca dirijor al Corului Complexului C.F.R. „Grivița Roșie”, Gheorghe Bujduveanu a fost implicat și în colaborări directe cu compozitori contemporani, menite să adapteze creațiile corale la posibilitățile reale ale formațiilor de amatori. Presa vremii consemnează dialogurile profesionale dintre Bujduveanu și compozitorul Aurel Stroe, desfășurate după repetiții, având ca scop discutarea structurii melodice și a accesibilității lucrărilor corale. ArticolulAna Roman, O experiență emoționantă Flacăra nr. 3 din 23.01.1960, p.10 subliniază faptul că rolul compozitorului era unul consultativ, fără a se substitui dirijorului, urmărindu-se înțelegerea modului în care noile creații de muzică de mase erau receptate și însușite de coriști. Aceste schimburi profesionale evidențiază preocuparea pentru claritatea melodică și pentru o armonizare adecvată nivelului formațiilor de amatori, aspecte considerate esențiale pentru succesul repertoriului coral. Dialogul dintre Gheorghe Bujduveanu și Aurel Stroe este prezentat ca un exemplu de colaborare practică între dirijori și compozitori în cadrul mișcării corale sindicale.
Începând din anul 1960, a condus Corul CentrocoopuluiG. B., A opta zi a întrecerii „Slavă partidului” Informația Bucureștiului nr. 3848 din 11.12.1965, p.1, formație cu activitate intensă pe scenele bucureștene. Corul a susținut spectacole în sala de spectacole a Centrocoopului, pe estrada din parcul HerăstrăuP. Ignat, Spectacol pentru fruntașii în întrecere Munca nr. 5494 din 07.07.1965, p.3, precum și în numeroase localități din regiunile București și Ploiești. Formația a fost premiată la faza raională a întrecerii artistice „Slavă Partidului” (octombrie 1965).
Activitatea sa este consemnată și în cadrul unor manifestări de amploare națională. În martie 1971, lucrări corale semnate de Gheorghe Bujduveanu au fost interpretate în Sala Ansamblului artistic „Rapsodia română”, în cadrul unui concert coral de prime audiții organizat de Uniunea Generală a Sindicatelor din România și Uniunea Compozitorilor.Sala Ansamblului „Rapsodia Română” Concert coral de prime audiții Informația Bucureștiului nr. 5452 din 03.06.1971. p.4
Apariții la radio și televiziune
O componentă importantă a activității sale publice a fost colaborarea cu Radiodifuziunea Română. În anii 1950–1970, Corul Clubului C.F.R. Grivița Roșie, dirijat de Gheorghe Bujduveanu, a fost difuzat aproape zilnic la Radio România – Programul 2, în mod curent la ora 17:30.Formații artistice de amatori în studiourile noastre. Cîntă Corul Clubului C.F.R. Grivița Roșie, dirijat de Gheorghe Bujduveanu Informația Bucureștiului nr. 2344 din 16.02.1961, p.4 Totodată, lucrări semnate de el au fost incluse în emisiuni ale Radio România - Programul 1, în special în cadrul programelor de „Cîntece pionierești”.Radio București Programul I, Cântece pionierești Înainte nr. 6236 din 19.03.1965, p.2
Formațiile sale au participat la transmisiuni pentru TVR și emisiuni radiofonice difuzate , atât cu muzică populară, cât și cu muzică corală clasică și contemporană.
Repertoriu și creații A compus cântece de masă și cântece pionierești destinate formațiilor corale de amatori, difuzate în mod curent la Radio București, incluzând lucrări precum: „Slăvită fii, Republică iubită”,C. Pașcău, Pe treptele măiestriei Drapelul Roșu nr. 5863 din 09.11.1963, p.2 „Imnul ceferiștilor”,Lucia Bogdam, Al V-lea concurs pe țară al formațiilor artistice de amatori Munca nr. 4204 din 12.05.1961, p.2 „Colectivă mândră floare”,Curs de instruire Zori Noi nr. 4515 din 14.06.1962, p.3 „Cântecul de dor”,P. Cristea, Per aspera ad astra Viața Buzăului nr. 1252 din 03.03.1972, p.1,2 precum si alte piese de muzică corală populară sau de masă, accesibile corurilor de amatori și copiilor.
De asemenea a compus multe cântece liturgice, precum și o liturghie întreagă.
În timpul repetițiilor și al concertelor, dirijorul Bujduveanu a subliniat importanța accesibilității melodice, simplității armonice și expresivității vocale, învățând corurile să interpreteze atât repertoriu clasic, cât și lucrări contemporane. Repertoriul său avea un registru larg: cântece de masă, cântece populare, folclor nou și lucrări de muzică clasică.G. B. A opta zi a întrecerii „Slavă partidului“ Informația Bucureștiului nr. 3848 din 22.12.1965, p.1
Note
Vezi și
Categorie:Nașteri în 1928