Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul () a fost un ieromonah român, protopsalt, traducător și teoretician al muzicii psaltice din Țara Românească, considerat unul dintre întemeietorii muzicii psaltice românești în notația modernă. A avut un rol major în introducerea și răspândirea noii metode de notație psaltică în spațiul românesc și în traducerea în limba română a repertoriului bizantin. A fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română în anul 2023, fiind prăznuit la data de 31 august.

Biografie Origini și formare Macarie s-a născut în anul 1763 într-o familie de mici nobili din neamul Periețeanu. A studiat o vreme la Odesa, unde a învățat limba greacă. După intrarea în viața monahală la Muntele Athos, a fost hirotonit ieromonah la București în jurul anului 1785, devenind slujitor al Curții Domnești și al Mitropoliei Ungrovlahiei.

Numele monahal l-a primit în cinstea arhimandritului Macarie Dascălul, traducător al unor opere patristice în limba română, apropiat de tradiția spirituală a Paisie Velicicovschi.

La București a devenit ucenic al protopsaltului Constantin Moldoveanul, de la care a deprins arta muzicii psaltice și tehnicile compoziției bizantine.

În anul 1804 a fost pentru scurt timp predicator al Curții Domnești, însă în anul următor s-a retras pentru a studia muzica la Iași cu Petru Vyzantie, fost protopsalt al Patriarhiei de Constantinopol, adus în Moldova de mitropolitul Veniamin Costachi.

După moartea profesorului său, în 1808, Macarie s-a întors la București și a fost numit egumen al schitului Golgota de lângă Târgoviște.

Introducerea Noii Metode de notație psaltică La începutul secolului al XIX-lea, Patriarhia Ecumenică a inițiat reformarea sistemului de notație muzicală bizantină. Noua metodă, cunoscută drept notația hrysanthică, a fost elaborată de arhimandritul Hrisant de Madyt, Grigorie Lampadarie și Hurmuz Hartofilax.

În contextul adoptării acestei reforme, Curțile domnești din București și Iași au susținut financiar organizarea școlilor de muzică psaltică. Domnitorul Ioan Caragea a dispus în 1816 organizarea unei școli de muzică la București.

Macarie a fost printre muzicienii români implicați în acest proces. În 1817, la venirea profesorului Petru Efesiu la București, a devenit elev al acestuia pentru a studia noua notație. În 1818 a început traducerea în română a Anastasimatarului lui Petru Lampadarie din Peloponez, prima lucrare tradusă în această notație.

Activitatea didactică și editorială În 1819, la întronizarea mitropolitului Dionisie Lupu, Macarie a rostit cuvântul encomiastic și a fost numit conducător al școlilor de muzică psaltică ale Mitropoliei Ungrovlahiei.

În 1820 a devenit și conducătorul tipografiei de muzică psaltică în limba română a mitropoliei. Din cauza tulburărilor politice generate de izbucnirea Revoluției grecești din 1821, activitatea editorială a fost întreruptă.

Macarie s-a refugiat la Sibiu împreună cu mitropolitul Dionisie Lupu și a încercat să tipărească acolo unele dintre lucrările sale. După un eșec editorial, s-a deplasat la Budapesta, unde a fost sprijinit de filantropul Atanasie Grabovsky, unchiul viitorului mitropolit Andrei Șaguna. În urma opoziției unor clerici greci, a fost invitat la Viena de către marele finanțist și filantrop macedo-român Gheorghe Sina, care s-a oferit să îi finanțeze tipărirea lucrărilor în limba română.

La Viena, în 1822, Macarie a tipărit primele cărți de muzică psaltică în limba română: Anastasimatarul irmologic al lui Petru Lampadarie din Peloponez Irmologhionul catavasier Theoreticonul, primul manual de muzică psaltică în limba română

În 1823 s-a întors la București cu o mare parte din aceste volume.

După revenire, mitropolitul Grigorie Dascălul l-a numit efor al școlilor de psaltică din Mitropolia Ungrovlahiei. Absolvenții primei generații au fost trimiși în marile orașe ale Țării Românești (Craiova, Buzău, Râmnicu Vâlcea, Câmpulung Muscel, Ploiești) în vara anului 1825.

În 1828 a fost chemat la Iași ca profesor de muzică și a fost numit egumen al Mănăstirii Bârnova, însă izbucnirea războiului ruso-turc din 1828–1829 a împiedicat organizarea unei școli de muzică la Mitropolia Moldovei.

Ultimii ani În 1831 s-a retras la Mănăstirea Neamț, unde a lucrat până în 1834 la definitivarea unor compoziții și traduceri muzicale, inclusiv o versiune amplă a Irmologhionului Calofonicon.

În 1834, la chemarea mitropolitului Grigorie Dascălul, s-a mutat la Mănăstirea Căldărușani pentru a pregăti o nouă ediție a lucrării Viețile sfinților. Ediția a fost finalizată în 1836. Tot aici a reeditat în 1835 lucrarea Oglinda omului din lăuntru, după ediția de la Mănăstirea Neamț.

În 1835 a fost chemat la Buzău de episcopul Chesarie al Buzăului pentru a tipări cartea Prohodul. În același timp a predat muzică psaltică la seminarul nou înființat, printre elevii săi numărându-se și viitorul mitropolit Iosif Naniescu.

În august 1836 a suferit un accident vascular cerebral și a fost adus la Mănăstirea Viforâta de lângă Târgoviște, unde a murit la sfârșitul aceleiași luni, la vârsta de 73 de ani.

Canonizarea În zilele de 25–26 octombrie 2023, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea Cuviosului Macarie Protopsaltul și înscrierea sa în calendarul bisericesc la data de 31 august. Hotărârea a inclus și aprobarea textelor liturgice (sinaxar, acatist și slujbă) și a icoanei oficiale.

Opera O parte importantă a compozițiilor și traducerilor sale a fost editată în epoca contemporană la Mănăstirea Petru Vodă:

Antologhion Paisian. Tomul I. Perioada Triodului, Editura Sophia, București, 2005 Penticostar Paisian, Editura Sophia, București, 2018 (ed. revizuită 2023) Calofonicon Paisian, Editura Sophia, București, 2023 Sfântul Macarie Ieromonahul – Anastasimatar. Privegher Paisian, Editura Sophia, București, 2023 Triod Paisian. 1. Până la Duminica Floriilor, Editura Sophia, București, 2024

Importanță Macarie Protopsaltul este considerat unul dintre pionierii psalticii românești moderne. Prin activitatea sa didactică și editorială a contribuit la introducerea și sistematizarea Noii Metode de notație psaltică în spațiul românesc, la traducerea repertoriului bizantin în limba română și la organizarea primelor școli de muzică psaltică în Țara Românească.

Referințe

Categorie:Nașteri în 1763 Categorie:Decese în 1836 Categorie:Decese pe 30 august Categorie:Călugări români Categorie:Români expatriați în Austria Categorie:Români expatriați în Ungaria Categorie:Sfinți ortodocși români Categorie:Traducători români Categorie:Compozitori români de muzică cultă Categorie:Compozitori români din secolul al XIX-lea Categorie:Ieromonahi Categorie:Traducători din greacă în română