Sanda Budiș  (n. 18 august 1926, Constanța - d. 16 septembrie 2021) a fost o arhitectă română, fiica generalului Alexandru Budiș și mama jurnalistei Sandra Pralong. În urma persecuțiilor politice din perioada comunistă, a emigrat în Elveția, revenind în România după Revoluția din decembrie 1989.

Biografie Sanda Budiș a fost fiica generalului Alexandru Budiș, profesor la Academia Militară (1948-1951), atașat militar al României la Sofia, prizonier în URSS între anii 1944-1948 și, mai târziu, deținut la Jilava, și a pictoriței Florica Grigorescu-Budiș, soră a lui Horia Grigorescu (1896–1968), fost deputat, primar și prefect al Constanței între cele două Războaie Mondiale, avocat, diplomat, ambasador la Praga înainte de 1947.

Sanda Budiș este înmormântată la Cimitirul Ghencea Militar, unde sunt înhumați și părinții săi.

Studii și activitate profesională Sanda Budiș a absolvit Facultatea de Arhitectură din București, în 1949. A lucrat ca arhitect proiectant la Institutul de Proiectări din Ministerul Construcțiilor. A urmat cursuri de pictură bisericească în cadrul Școlii de Pictură Bisericească de pe lângă Patriarhia Română, în urma cărora a obținut o autorizație de pictor bisericesc, pictând, împreună cu mama sa, pictorița Florica Grigorescu-Budiș, biserici din București și localități apropiate capitalei.

Emigrarea Din cauza persecuțiilor regimului comunist, în 1973 a emigrat în Elveția, unde a continuat să profeseze ca arhitect. Din exil, a activat ca luptătoare împotriva demolărilor din București, în perioada ceaușistă.

Pentru a reuși să le aducă în Elveția pe mama și pe fiica sa, în perioada dictaturii comuniste, Sanda Budiș a trimis o telegramă Primei-Doamne a Americii, Pat Nixon, în ajunul unei vizite oficiale în America, a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu.

În 1990, după căderea comunismului în România, Sanda Budiș a revenit în țară.

A publicat volumul de memorii Fata tatei și mama fetei. Istoria unei vieți între România și Elveția, apărută în 2012, la Editura Polirom. Cartea cuprinde întâmplările importante din viața familiei sale, cu precădere informații despre tatăl Alexandru Budiș, general în armata română.

Volumul a apărut și în limba franceză, în Elveția, în anul 2017, cu titlul Fille du père et mère de la fille, în traducerea autoarei însăși.

Fondul „Sanda Budiș” În cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) se găsește Fondul “Sanda Budiș”, constituit din documente din perioada 1975-2006, donate de însăși Sanda Budiș. Materialul documentar, cuprinzând rapoarte, referate, statute, apeluri, corespondență, surprinde activitatea românilor din exil, precum și informații despre statul român, în ceea ce privește activitatea internă și internațională.

Note

Categorie:Nașteri în 1926

Categorie:Decese în 2021 Categorie:Femei arhitect Categorie:Arhitecți români Categorie:Arhitectură românească Categorie:Rezistența anticomunistă din România Categorie:Exilați români