Solastalgia este o formă de suferință emoțională cauzată de schimbările de mediu percepute negativ. Se poate face o distincție între solastagie, ca experiență trăită a unei schimbări negative în prezent, și eco-anxietate, care este legată de îngrijorarea sau preocuparea față de ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor (asociată cu "stresul pre-traumatic", prin analogie cu stresul post-traumatic). Termenul este un cuvânt telescopat format din cuvintele latine sōlācium (alinare sau confort) or solus (desolare/singurătate), cu sensuri legate de devastare, lipsa confortului, abandon și singurătate, și rădăcina grecească- algia (durere, suferință, mâhnire).

Origini Termenul solastalgia a fost creat de filozoful Glenn Albrecht in 2003 și publicat ulterior în articolul din 2005 intitulat Solasalgia: un nou concept în sănătatea și identitatea umană (Solastalgia: a new concept in human health and identity). El o descrie ca fiind dorul de casă pe care îl simți atunci când ești încă acasă, în contextul în care mediul tău domestic se schimbă în moduri pe care le simți tulburătoare. În multe cazuri, acest lucru se referă la schimbările climatice globale, însă evenimente mai localizate, precum erupțiile vulcanice, seceta sau tehnicile de minerit distructive pot provoca, de asemena solastalgia. Diferind de suferința nostalgică cauzată de absența de acasă, solastalgia se referă specific la suferința provocată de schimbările de mediu în timp ce te afli încă în propriul habitat.

Abordări mai recente au conectat solastalgia de experiența degradării patrimoniului istoric amenințat de criza climatică, cum este cazul orașelor antice Veneția, Amsterdam și .

Efecte O lucrare publicată de Albrecht și colaboratorii săi în 2007 s-a concentrat pe două contexte: experiențele de secetă persistentă în zonele rurale din Noul Wales de Sud (NSW) și impactul mineritului de cărbune în carieră deschisă la scară largă asupra persoanelor din regiunea Upper Hunter Valley din NSW. În ambele cazuri, persoanele expuse la schimbările de mediu au avut reacții negative cauzate de un sentiment de neputință în fața transformărilor ecologice în curs de desfășurare. Pierderea certitudinii unei comunități intr-un mediu care odinioară era previzibil este un element comun în rândul grupurilor care manifestă solastalgie.

În 2015, un articol din jurnalul medical The Lancet a inclus solastalgia ca fiind un concept care contribuie la înțelegerea impactului schimbărilor climatice asupra sănptății și bunăstării umane. O revizuire a studiilor despre solastalgie evidențiază 15 ani de literatură academică privind corelația dintre schimbările climatice, modul în care acestea sunt măsurate în literatura de specialitate și modul în care afectează mentalitatea oamenilor.

A foste evidențiată, de asemenea, o componentă temporală a solastalgiei, oamenii de știință demonstrând o legătură între experiența unei schimbări de mediu nedorite și anticiparea crescută a schmbărilor ce vor urma în propriul mediu; acest lucru fiind corelat cu raportatrea unor simptome mai severe de anxietate, PTSD (tulburare de stres posttraumatică) și furie.

Cercetările au indicat faptul că solastalgia poate avea o funcție adaptativă atunci când îi determină pe oameni să caute confort în mod colectiv. La fel ca alte emoții legate de climă, atunci când este procesată colectiv prin conversație, ceea ce permite procesarea emoțiilor și îmbunătățirea funcției reflexive, aceasta poate duce la reziliență și dezvoltare.

Angajare Hedda Haugen Askland subliniază modul în care suferința este cauzată de o lipsă de interacțiune între societate în plan social și politic, ceea ce afectează, la rândul său, experiența unei comunități. Societățiile ale căror mijloace de subzistență nu sunt strâns legate de mediul lor înconjurător sunt mai puțin predispuse să manifeste solastalgie și invers, societățile strâns legate de mediul lor sunt mai susceptibile. Grupurile care depind în mare măsură de agroecosisteme sunt considerate deosebit de vulnerabile. Există multe exemple de acest fel în întreaga Africă, unde comunitățile agrare au pierdut resurse vitale din cauza schimbărilor de mediu în Africa în ultimii ani.

Avere Solastalgia tinde să afecteze mai puțin populațiile mai înstărite. Un studiu Realizat în vestul Statelor Unite a arătat că familiile cu venituri mari au experimentat efectele solastalgiei într-o măsură semnificativ mai mică decât vecinii lor cu venituri mai mici, în urma unui incendiu de vegetație distructiv. Acest lucru se datorează flexibilității pe care o poate oferi bogăția; în acest caz, familiile înstărite au avut posibilitatea de a se muta sau de a-și reconstrui locuințele, reducând astfel incertitudinea cauzată de incendiu. Alte studii au susținut existența solastalgiei în comunitățile din Appalachia afectate de practicile miniere de eliminare a vârfurilor muntoase pentru extragerea cărbunelui. Comunitățile situate în imediata apropiere a siturilor miniere au înregistrat rate de depresie semnificativ mai mari decât cele situate mai departe de acestea.

Note

Categorie:Neologisme Categorie:Societate și mediul înconjurător