Edward James Hughes () a fost un poet, traducător și autor de cărți pentru copii din Anglia. Criticii îl consideră unul dintre cei mai importanți poeți britanici ai secolului al XX-lea și o figură centrală a generației sale.
A fost numit Poet Laureat al Regatului Unit în 1984, funcție pe care a deținut-o până la moartea sa. În 2008, publicația The Times l-a clasat pe locul al patrulea în lista „Cei mai mari 50 de scriitori britanici după 1945”.
Hughes s-a căsătorit în 1956 cu poeta americană Sylvia Plath. Cei doi au locuit inițial în Statele Unite, apoi în Anglia, iar relația lor a fost una complexă și tensionată. Au avut doi copii înainte de separarea lor în 1962. În 1963, Sylvia Plath s-a sinucis.
Biografie stanga|miniatura|Locul nașterii lui Hughes în Mytholmroyd, Yorkshire
Edward James Hughes s-a născut la 1 Aspinall Street, în Mytholmroyd, Yorkshire, într-o familie cu rădăcini în industria textilă. Părinții săi au fost William Henry Hughes, tâmplar de origine irlandeză, și Edith Hughes. A fost al treilea copil, având un frate mai mare, Gerald, și o soră, Olwyn.
Copilăria sa a fost puternic influențată de mediul rural din Valea Calder și de poveștile tatălui său despre Primul Război Mondial, în special despre campania Dardanelelor, din care acesta supraviețuise cu greu. Hughes avea să considere mai târziu că experiențele timpurii i-au modelat decisiv personalitatea și imaginația poetică.
A manifestat de mic interes pentru natură, fiind pasionat de vânătoare, pescuit și explorarea mediului rural. Fascinația pentru animale, observată încă din copilărie, a devenit o temă centrală în opera sa poetică.
A urmat școala în Burnley și Mexborough, unde profesorii i-au încurajat talentul literar. La vârsta de 16 ani era deja hotărât să devină poet, iar în 1946 i-au fost publicate primele texte.
A fost admis la Pembroke College, Cambridge, unde a început studiile în literatură engleză. Dezamăgit de abordarea academică, pe care o considera restrictivă, s-a transferat ulterior la antropologie și arheologie, domenii care i-au influențat profund opera. A absolvit în 1954.
Carieră Primele poezii publicate au apărut în revista Chequer, iar ulterior în Granta, sub pseudonimul Daniel Hearing. După absolvire, Hughes a avut diverse locuri de muncă, inclusiv grădinar, paznic de noapte și lucrător la grădina zoologică din Londra, unde a observat îndeaproape comportamentul animalelor.
Un moment important a fost 1956, când, la o petrecere organizată pentru lansarea revistei St. Botolph's Review, a cunoscut-o pe poeta americană Sylvia Plath. Cei doi s-au căsătorit la scurt timp, pe 16 iunie 1956.
În 1957, volumul său The Hawk in the Rain a fost publicat și a primit aprecieri critice importante, marcând începutul recunoașterii sale literare. Ulterior, a publicat Lupercal (1960), care i-a consolidat reputația.
În această perioadă, Hughes a început să fie asociat cu temele naturii sălbatice, dar și cu interesul pentru mitologie, șamanism și simbolism, pe care le-a integrat în creația sa.
Hughes și Plath au avut doi copii: Frieda și Nicholas. Relația lor s-a deteriorat în 1962, în urma relației lui Hughes cu Assia Wevill, ceea ce a dus la separarea lor.
Moartea Sylviei Plath În 1963, Sylvia Plath s-a sinucis, eveniment care a avut un impact profund asupra lui Hughes și asupra percepției publice a vieții sale.
În calitate de executor literar al operei lui Plath, Hughes a gestionat publicarea postumă a manuscriselor acesteia, inclusiv volumul Ariel. Deciziile sale editoriale au fost intens criticate, iar relația lor a devenit subiect de controverse literare și feministe.
Ulterior, Hughes a fost frecvent criticat și contestat public, inclusiv prin proteste și reacții ostile din partea susținătorilor operei lui Plath.
În 1969, Assia Wevill, partenera sa de atunci, s-a sinucis împreună cu fiica lor, tragedie care a amplificat controversele din jurul lui Hughes.
1970–1998 În 1970, Hughes s-a căsătorit cu Carol Orchard, alături de care a rămas până la moarte.
A continuat să publice intens, inclusiv volume de poezie și cărți pentru copii, și a fost implicat în numeroase proiecte literare și educaționale. În 1984 a fost numit Poet Laureat al Regatului Unit.
A colaborat cu organizații precum Arvon Foundation și a susținut activ protecția mediului, implicându-se în inițiative dedicate conservării râurilor.
A fost distins cu Ordinul Meritului de către regina Elisabeta a II-a.
Ted Hughes a murit la 28 octombrie 1998, la Londra, în urma unui atac de cord, în timp ce urma tratament pentru cancer de colon.
După moartea sa, reputația sa literară a continuat să crească, iar opera sa este considerată esențială pentru poezia modernă engleză.
În 2009, fiul său Nicholas Hughes s-a sinucis, suferind de depresie.
Memoriile și lucrările dedicate vieții sale, inclusiv cele scrise de familia sa, au contribuit la o reevaluare complexă a personalității și moștenirii sale literare.
Lucrări
Lucrări dreapta|miniatura|Omagiu lui Ted Hughes de Reginald Gray (2004), Muzeul Bankfield, Halifax
Prima colecție a lui Ted Hughes, The Hawk in the Rain (1957), a fost primită cu apreciere critică și i-a adus recunoaștere imediată. În 1959, a câștigat premiul Galbraith, consolidându-și poziția în literatura contemporană.
Una dintre cele mai importante opere ale sale este Crow (1970), un volum care a împărțit criticii, dar a devenit central în evoluția sa poetică. Lucrarea combină o viziune apocaliptică, cinică și uneori suprarealistă cu un stil aparent simplu. În acest volum, Hughes creează o „cosmologie” proprie, în care corbul devine un simbol al naturii, divinității și al propriei conștiințe.
Printre influențele sale literare se numără William Blake, John Donne, Gerard Manley Hopkins și T. S. Eliot, dar și filosoful Arthur Schopenhauer și lucrări precum The White Goddess de Robert Graves și The Tibetan Book of the Dead.
Hughes a lucrat timp de un deceniu la poemul în proză Gaudete (1977), o lucrare complexă despre identitate, natură și spiritualitate. A fost interesat și de relația dintre poezie și arta vizuală, colaborând frecvent cu artiști precum Leonard Baskin.
A realizat și traduceri importante, în special în volumul Tales from Ovid (1997), o reinterpretare în vers liber a Metamorfozelor lui Ovidiu.
Pentru copii, una dintre cele mai cunoscute lucrări ale sale este The Iron Man, scrisă după moartea Sylviei Plath, care a stat la baza filmului animat The Iron Giant (1999).
În 1992, a publicat Shakespeare and the Goddess of Complete Being, o lucrare critică ambițioasă despre opera lui William Shakespeare, care a primit reacții mixte.
Ultimul său volum major, Birthday Letters (1998), reprezintă o reflecție profund personală asupra relației sale cu Sylvia Plath și a câștigat premiul Whitbread pentru poezie.
Ediția completă Collected Poems a fost publicată postum în 2003.
Teme
Primele poezii ale lui Hughes sunt profund ancorate în natură, în special în reprezentarea sălbăticiei și a violenței inerente lumii animale. Animalele devin metafore ale condiției umane, ilustrând lupta pentru supraviețuire și dominație, așa cum se observă în poezii precum „Hawk Roosting” și „Jaguar”.
Stilul său este caracterizat de un limbaj concret, direct și economic, influențat de dialectul din West Riding. Hughes evită sentimentalismul și preferă să redea realitatea într-o formă brută și intensă.
În lucrările târzii, temele devin mai mitologice și simbolice, fiind influențate de tradiția bardică, psihologia jungiană și preocupările ecologice. El explorează adesea ideea unui subconștient profund și întunecat, reinterpretând mituri clasice într-un context modern.
Traducere În 1965, Hughes a cofondat revista Modern Poetry in Translation împreună cu Daniel Weissbort, contribuind la promovarea poeziei est-europene în lumea anglofonă.
A sprijinit introducerea în Occident a unor poeți precum Czesław Miłosz și Vasko Popa. De asemenea, a scris prefețe și studii critice pentru volume traduse, contribuind semnificativ la dialogul literar internațional.
Comemorare și moștenire În 2005 a fost inaugurat un traseu memorial care pornește din satul Belstone (Devon) până la piatra memorială a lui Hughes deasupra râului Taw, pe Dartmoor, iar în 2006 a fost amenajat un traseu de poezie Ted Hughes în Stover Country Park, tot în Devon. În 2008, publicația The Times l-a clasat pe Hughes pe locul patru în lista „Cei mai mari 50 de scriitori britanici de după 1945”.
La 28 aprilie 2011, o placă memorială pentru Hughes a fost dezvelită la North Tawton de către văduva sa, Carol Hughes. La Lumb Bridge, lângă Pecket Well, în Calderdale, există o placă instalată de The Elmet Trust, care comemorează poezia lui Hughes „Six Young Men”, inspirată de o fotografie veche cu șase tineri realizată în acel loc înainte de Primul Război Mondial.
Un Festival Ted Hughes are loc anual în Mytholmroyd, organizat de Elmet Trust, o organizație educațională creată pentru a sprijini opera și moștenirea lui Hughes.
În 2010 s-a anunțat că Hughes va fi comemorat cu un monument în Poets’ Corner din Westminster Abbey. La 6 decembrie 2011, o placă din ardezie verde Kirkstone a fost așezată ceremonial la baza monumentului dedicat lui T. S. Eliot. Poetul Seamus Heaney și actrița Juliet Stevenson au susținut lecturi la ceremonie, la care au participat și Carol Hughes și Frieda Hughes, precum și poeții Simon Armitage, Blake Morrison, Andrew Motion și Michael Morpurgo.
Piatra memorială conține versuri din poezia „That Morning”, evocând o experiență trăită împreună cu fiul său Nicholas: „Astfel am ajuns la capătul călătoriei noastre / Astfel am stat vii în râul de lumină / Printre ființele de lumină, ființe de lumină.”
În octombrie 2015, documentarul BBC Two Ted Hughes: Stronger Than Death a analizat viața și opera sa, incluzând contribuții ale unor poeți, biografi și apropiați.
Arhivă Materialele de arhivă ale lui Hughes sunt păstrate în instituții precum Universitatea Emory și Universitatea din Exeter. În 2008, British Library a achiziționat o colecție extinsă de peste 220 de dosare, incluzând manuscrise, scrisori și jurnale. Arhiva poate fi consultată prin intermediul site-ului instituției.
Inspirat de volumul Crow, pictorul german Johannes Heisig a realizat o serie de lucrări în alb și negru, prezentate publicului în 2011 la SEZ Berlin.
Premiul Ted Hughes În 2009, Premiul Ted Hughes pentru creații noi în poezie a fost instituit cu permisiunea lui Carol Hughes. Premiul recompensează anual un poet britanic în viață pentru cea mai inovatoare lucrare poetică recentă.
Distincția, în valoare de 5.000 de lire sterline, a fost finanțată inițial din onorariul anual al Poetului Laureat Carol Ann Duffy.
Societatea Ted Hughes Societatea Ted Hughes, fondată în 2010, publică o revistă online evaluată academic și organizează conferințe dedicate operei sale. Prima conferință a avut loc la Pembroke College, Cambridge, iar evenimente similare continuă să fie organizate periodic.
Urma documentelor lui Ted Hughes La 16 noiembrie 2013, orașul Mexborough a organizat un traseu cultural interactiv în cadrul proiectului „Right Up Our Street”, celebrând legătura lui Hughes cu localitatea. Evenimentul a inclus o plimbare ghidată prin locurile care i-au influențat copilăria.
Elmet Trust Elmet Trust, fondată în 2006, administrează locul de naștere al lui Hughes din Mytholmroyd și organizează activități culturale, inclusiv Festivalul anual Ted Hughes și retrageri pentru scriitori.
Alte media
Antologia „River” (1983) a lui Hughes a fost sursă de inspirație pentru concertul pentru violoncel „River” (2000), compus de Sally Beamish. Povești selectate din „How the Whale Became” și „The Dreamfighter” au fost adaptate într-o operă pentru familie de compozitorul Julian Philips și dramaturgul Edward Kemp, intitulată „How the Whale Became”. Opera, comandată de Royal Opera House, a avut premiera în decembrie 2013.