miniatura|Internetul și tehnologia sunt principalele surse de anglicisme în limba română actuală

Istoria anglicismelor în limba română desemnează procesul de pătrundere și integrare a elementelor lexicale, semantice și frazeologice provenite din limba engleză în limba română. Deși influența engleză este atestată încă din secolul al XIX-leaMioara Avram, Anglicismele în limba română actuală, București, Editura Academiei, 1997, p. 7., aceasta s-a intensificat semnificativ după căderea regimului comunist în 1989, engleza devenind principala sursă de neologisme a limbii române contemporane.

Context istoric

Spre deosebire de influența franceză, care a avut un rol major în modernizarea limbii române literare, primele anglicisme au pătruns indirect, prin intermediul altor limbi precum franceza sau germana. Termeni precum miting, tramvai, sport sau snob au fost printre primii integrați, reflectând realități politice și tehnice ale epocii.

În perioada interbelică, engleza a început să fie asociată cu modernitatea și cosmopolitismul (de exemplu cocktail, weekend, jazz). După 1945, instaurarea regimului comunist a limitat influențele occidentale, însă terminologia tehnică și științifică de origine engleză (laser, computer, radar) a continuat să fie utilizată.Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române (DOOM3), București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2021.

După 1989, liberalizarea economică și culturală a favorizat pătrunderea rapidă a anglicismelor în limbajul curent. Acest proces a fost asociat în special cu dezvoltarea mediului comercial și, ulterior, a celui digital.G. Gruiță, Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, Pitești, Editura Paralela 45, 2006.

Adaptarea lingvistică

Integrarea anglicismelor implică adaptări fonetice, grafice și morfologice.

Adaptarea morfologică: Majoritatea substantivelor împrumutate sunt încadrate în genul neutru (de exemplu smartphone – smartphone-uri, mall – mall-uri). Verbele sunt de regulă adaptate la conjugarea I (a posta, a scana, a loga, a lăicui).Theodor Hristea, Probleme de etimologie și de lexicologie românească, București, Editura Academiei Române, 2003.

Adaptarea grafică și fonetică: Se remarcă două tendințe: păstrarea grafiei originale (design, show) și adaptarea la pronunție, mai ales în cazul împrumuturilor mai vechi (interviu, meci).

Clasificare

Lingviști precum Adriana Stoichițoiu-Ichim disting două categorii principale de anglicisme:

Anglicisme necesare Termeni care denumesc realități noi, pentru care nu există echivalente adecvate în limba română (mouse, software, browser, marketing).

Anglicisme de lux Termeni care dublează cuvinte deja existente, fiind utilizați adesea din motive de prestigiu social (job, target, feedback, full-time).Theodor Hristea, Probleme de etimologie și de lexicologie românească, București, Editura Academiei Române, 2003.

Impact cultural

Influența limbii engleze a generat opinii diferite în mediul academic. Unii lingviști consideră fenomenul o etapă firească de modernizare, în timp ce alții atrag atenția asupra riscului apariției unui limbaj hibrid, numit „romgleză”. Academia Română monitorizează aceste evoluții prin lucrări normative precum DOOM.

Domenii de utilizare

Influența englezei este mai pronunțată în anumite domenii:

Tehnologia informației: termeni precum server, cloud, backup, hardware sau router sunt larg utilizați. Economie și afaceri: deadline, meeting, workshop, team-building. Modă și gastronomie: oversized, casual, brunch, fast-food, take-away. Sport: corner, penalty, snowboarding, kitesurfing.

Romgleza

„Romgleza” desemnează utilizarea combinată a elementelor românești și englezești, inclusiv calcuri lingvistice. Exemple frecvente sunt „a face sens” (în loc de „are sens”).Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, București, Editura Universității din București, 2001.

Fenomenul este întâlnit mai ales în rândul tinerilor și în mediul corporatist.

Reglementare

Academia Română monitorizează adaptarea anglicismelor prin Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” și prin lucrări normative precum DOOM.

În 2004, senatorul George Pruteanu a inițiat o lege privind utilizarea limbii române în spațiul public, însă aplicarea acesteia a fost limitată.

Influența franceză și engleză

Limba română a fost influențată semnificativ de franceză în secolul al XIX-lea, proces similar celui actual determinat de engleză.

Diferența principală constă în viteza de propagare: dacă influența franceză s-a realizat treptat, prin cultură și administrație, influența engleză se răspândește rapid prin internet și globalizare.

Note

Bibliografie Avram, Mioara, Anglicismele în limba română actuală, București, Editura Academiei, 1997. Ciobanu, Georgeta, Anglicisme în limba română, Timișoara, [f.e.], 1996. Dumitrescu, Florica, Dicționar de cuvinte recente, București, Editura Logos, 1997. Gruiță, G., Moda lingvistică actuală. Norma, uzul și abuzul, Pitești, Editura Paralela 45, 2006. Hristea, Theodor, Probleme de etimologie și de lexicologie românească, București, Editura Academiei Române, 2003. Marcu, Florin, Marele dicționar de neologisme, București, [f.e.], 2002. Stoichițoiu-Ichim, Adriana, Lucrări despre vocabularul românei actuale, București, Editura All, 2001.

Vezi și Calc lingvistic Anglicisme Multilingvism

Legături externe DEX online