Convoi de iarnă pe drum (în ) sau Caravana de aur (în ) este o pictură în ulei (peisaj) realizată în anul 1857 de pictorul rus de origine armeană Ivan Aivazovski (specializat, în principal, în picturi marine), care înfățișează deplasarea unui negustoresc de sănii pe un drum de iarnă în Siberia Orientală. Aivazovski a pictat peste 6.000 de tablouri, mai multe de jumătate dintre ele (aproximativ 4.000) fiind peisaje marine ce prezintă în principal furtuni, valuri puternice și naufragii.
Acest tablou a făcut parte din seria „Bogățiile Rusiei” (), care a fost realizată pentru participarea la o expoziție de artă de la Paris și pentru care artistul a fost înnobilat cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare. Convoi de iarnă pe drum se află expus în prezent la (nr. de inventar Ж-169).
Descriere Peisajul hibernal al lui Aivazovski, care surprinde natura Siberiei de Est, a fost pictat de artist din memorie, în studioul său din Paris. El înfățișează un negustoresc de sănii care călătoresc prin stepă pe un drum acoperit cu zăpadă și transportă aur, părând să iasă dintr-o ceață albăstruie-liliachie. Dispariția în depărtare a drumului dincolo de limitele vederii umane sugerează o călătorie îndelungată prin pustiul înghețat. Convoiul s-a oprit la o casă din bârne de pe marginea drumului străjuit de copaci înalți. Caii din prim-plan și-au aplecat capetele, în timp ce un țăran îmbrăcat într-o a coborât și se îndreaptă spre o fântână cu cumpănă, pe lângă ghizdurile căreia se află apă înghețată. Cerul este înnorat, câteva raze de soare străpung anemic norii denși, iar întregul peisaj pare înghețat: săniile s-au oprit, caii și oamenii sunt nemișcați. Călătorii sunt îmbrăcați în haine groase, ca urmare a frigului persistent, și au privirile pierdute, ceea ce transmite privitorilor o senzație de singurătate și melancolie. Liniștea peisajului este întreruptă de un grup de păsări care își iau zborul dintr-un copac, iar straturi subțiri de chiciură scânteietoare cad de pe ramurile atinse în zbor. În colțul din dreapta jos se află semnătura artistului și data: „Aivasowsky 1857”.
Compoziția peisajului este construită în diagonală, ceea ce accentuează chiar mai mult impresia unui spațiu deja aparent vast. Peisajul transmite privitorilor o senzație de profunzime, determinându-i să-și îndrepte ochii către orizont și să-și imagineze drumul străbătut de convoi dincolo de marginile pânzei. Reprezentarea teritoriului pustiu, a copacilor cu ramurile goale și a convoiului înghesuit de sănii conturează imaginea unui spațiu vast și aspru și conferă realism picturii. La fel ca în cazul picturilor marine, Aivazovski pune accentul pe confruntarea omului cu forțele naturii (în acest caz cu duritatea unei ierni friguroase), transformând cu virtuozitate o scenă cotidiană de viață într-un poem vizual. Paleta de culori este dominată de alb, compus din nuanțe subtile de albastru, roz și sidefiu. Apa înghețată de la fântână este reprezentată printr-o culoare verzui transparentă, iar casa, fântâna și copacii aruncă umbre albastre. Culorile au tonuri reci în concordanță cu atmosfera hibernală formată preponderent din zăpadă și gheață și combină nuanțele întunecate ale orizontului cu nuanțele luminoase ale fulgilor de nea, permițând privitorilor să simtă atât șfichiuirea tăioasă a vântului, cât și scârțâitul zăpezii călcate de sănii.
Convoi de iarnă pe drum este unul dintre rarele „peisaje” ale lui Aivazovski, mai cunoscut ca autor de picturi marine. Ea este, de asemenea, una dintre puținele lucrări ale artistului dedicate Nordului Rusiei. La momentul creării sale, tema națională abia începea să se impună în pictura peisagistică rusă, așa că, în ciuda stilului său academic de execuție, Convoi de iarnă pe drum poate fi considerată o lucrare de pionierat, prin care artistul a încercat să arate publicului contemporan frumusețea teritoriului nordic al Rusiei. Această pictură are dimensiunile de 100x150 cm (sau, după altă sursă, de 101x150 cm).
Istoric Aivazovski a călătorit la Paris în toamna anului 1856 pentru a participa la o expoziție mondială de artă organizată acolo și a pictat în lunile următoare aproximativ 25 de tablouri.Conform revistei („Foaia de artă rusă”) din anul 1858, Aivazovski a sosit la Paris în toamna anului 1856 și a pictat pe parcursul iernii o serie de tablouri pentru o expoziție. Cu acel prilej, artistul a creat o serie de picturi intitulate „Bogățiile Rusiei” (), pe care artistul contemporan le considera „deosebit de remarcabile atât prin concept, cât și prin execuție”. Cele patru picturi din seria „Bogățiile Rusiei”, alături de trei picturi mai vechi (Furtună la Muntele Athos, Noapte pe insula Rodos și O mare calmă în largul țărmurilor Asiei Mici), au fost expuse la Paris. Se pare că „expoziția de artă” se referă la din 1857, la care a participat Aivazovski.Mai multe surse, inclusiv catalogul Galeriei de Artă din Smolensk (2012) și site-ul său oficial, menționează o expoziție universală, dar nu a existat nicio expoziție universală la Paris nici în 1856, nici în 1857. Ziarele franceze au publicat cronici elogioase în care au evidențiat talentul artistului rus. Astfel, în recenzia sa despre Salonul de la Paris din 1857, sculptorul și criticul de artă francez menționează peisajele „magnifice” („”) ale lui Aivazovski, inclusiv Iarna în Velicorusia (). Charles Perrier vorbește despre o pictură cu același titlu și oferă o descriere detaliată a acesteia, care corespunde în mod clar cu Convoi de iarnă pe drum: „...convoaie încărcate cu aur îndreptându-se spre Sankt Petersburg, prin zăpezile și ghețurile Siberiei” („”). Aivazovski a reprezentat simbolic diversele „bogății” ale Rusiei în peisaje ale celor patru anotimpuri: Convoi de iarnă pe drum sau Caravana de aur (bogățiile minerale), Câmpurile Malorusiei sau Câmpurile de grâu ale Malorusiei (agricultura), Stepele Novorusiei cu ciumaki sau Stepele Novorusiei la apusul soarelui (creșterea vitelor) și Crimeea cu grădinile sale sau Coasta meridională a Crimeei (bogățiile naturii). Pentru aceste lucrări, Aivazovski a fost acceptat ca membru în Legiunea de Onoare, devenind primul artist rus care a primit acest ordin. Cu ocazia expoziției, artistul rus a întâlnit o serie de personalități ale epocii, printre care s-a aflat compozitorul italian Gioacchino Rossini. Toate picturile expuse atunci de Aivazovski, precum și restul picturilor realizate în acea iarnă la Paris, au fost cumpărate de colecționari și au rămas în străinătate.
Pictura Convoi de iarnă pe drum a fost transferată în anii 1920 de la filiala din Smolensk a la Galeria de Artă din Smolensk. Înainte de aceasta, a făcut parte din colecția de la a prințesei și filantroapei , care a primit-o de la Ivan Dmitrievici Bulîcev (1813–1877), membru al , care a achiziționat-o la rândul său după o expoziție. Nu se știe unde se află celelalte picturi din seria „Bogățiile Rusiei”, dar se presupune că această pictură este singura care a supraviețuit. Galeria de Artă din Smolensk a dobândit și o altă pictură al lui Aivazovski: peisajul marin Noapte cu lună pe țărmul mării, care fusese pictat în anul 1852, cu câțiva ani înaintea călătoriei artistului în Franța. În 1941, după invazia Germaniei Naziste în Uniunea Sovietică, exponatele rare ale galeriei (printre care și cele două picturi ale lui Aivazovski aflate acolo) au fost evacuate urgent la Novosibirsk, unde fusese pregătit în grabă un spațiu pentru adăpostirea obiectelor de artă din muzeele sovietice de pe teritoriul ocupat de invadatorii germani. Exponatele au fost înfășurate în cârpe și au fost încărcate într-un singur vagon de tren. Pe drum, vagonul ce transporta exponatele a luat foc, iar picturile au fost salvate în mod miraculos. Autoritățile din Novosibirsk au dispus trimiterea obiectelor de artă ale Galeriei de Artă din Smolensk la Tomsk, dar, din cauza spațiului insuficient de depozitare, unele exponate de valoare (inclusiv picturile lui Aivazovski) au fost returnate la Novosibirsk prin eforturile muzeografei Efrosina Burkina. După ce s-au aflat în anii războiului în subsolul , cele două picturi ale lui Aivazovski au fost returnate după război la Smolensk. Ulterior, pictura Convoi de iarnă pe drum a fost restaurată de specialistul V.D. Egorov de la și a supraviețuit unui alt incendiu în timpul restaurării, dar nu a suferit deteriorări și a fost readusă la Smolensk după doi ani.
În anul 2016, Convoi de iarnă pe drum a fost expusă, alături de Noapte cu lună pe țărmul mării și de alte aproximativ 200 de lucrări ale lui Aivazovski din 17 muzee rusești și șase colecții private, în cadrul expoziției „Ivan Aivazovski. La 200 de ani de la nașterea sa” (), care a avut loc în perioada 29 iulie – 20 noiembrie la Galeria de Stat Tretiakov din Moscova. Expoziția de la Moscova a atras 800.000 de vizitatori și a doborât astfel toate recordurile de prezență din Rusia. Potrivit Antoninei Poluleah, curator-șef al Galeriei de Artă din Smolensk, cel mai mare interes în rândul privitorilor a fost stârnit de capodopera Al nouălea val și de Convoi de iarnă pe drum. După încheierea expoziției, Convoi de iarnă pe drum și Noapte cu lună pe țărmul mării au fost transportate la Smolensk cu un autovehicul special echipat pentru transportul exponatelor muzeale și au ajuns acolo după o lungă călătorie.
Note explicative
Note
Bibliografie
Legături externe
Categorie:Picturi din 1857 Categorie:Picturi realizate de Ivan Aivazovski Categorie:Picturi aflate la Galeria de Artă din Smolensk