Portul Split (în croată: Luka Split) este un port din orașul Split, din centrul Dalmației, Croația. Portul a fost inițial un punct comercial, înființat de coloniști greci de pe insula Vis și ulterior preluat de romani. Portul a prosperat în Evul Mediu, dar a suferit un declin la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, când portul Rijeka a preluat rolul principalului punct de vânzare comercială și maritimă din regiune. Declinul a fost atribuit și declinului Imperiului Otoman, o piață tradițională pentru Portul Split, și dominației crescânde a Imperiului Austriac.
Începând cu 2017, portul se clasează drept cel mai mare port de pasageri din Croația, cel mai mare port de pasageri din Marea Adriatică,Risposte Turismo: Adriatic Sea Tourism Report 2017 , p. 24 și al 11-lea port ca mărime din Marea Mediterană, cu un volum anual de pasageri de aproximativ 5 milioane. Până în 2010, Portul Split înregistra 18.000 de sosiri de nave în fiecare an. Portul este administrat de Autoritatea Portuară Split (PSA). La sfârșitul anilor 2000, PSA și operatorii portuari, Trajektna Luka Split dd și Luka dd Split, au început să implementeze un plan de investiții care vizează creșterea volumului traficului de pasageri și de mărfuri, plan care urmează să fie finalizat până în 2015, ceea ce ar permite portului să gestioneze până la 7 milioane de pasageri pe an.
Operațiuni comerciale
Este cel mai mare port de pasageri din Croația și al treilea cel mai mare port maritim de pasageri din Mediterană. Portul este administrat de Autoritatea Portului Split, iar concesionarii principali sunt Trajektna Luka Split și Luka dd Split, precum și de 11 concesionari secundari cărora li s-au acordat concesiuni pentru utilizarea facilităților portuare sau pentru furnizarea de servicii în port. Concesionarii principali operează Portul Orașului Split și, respectiv, zona bazinului Vranjic-Solin, concesionarii secundari fiind activi în zona Vranjic-Solin a portului și în terminalele din Kaštela. Aceștia din urmă sunt Dalmacijacement, PROplin, Brodomerkur, Trast, Tehnospoj, Dujmovača, Žitni Terminal, INA, Profectus, Eko Kaštelanski Zaljev și companiile OMV.
Tranzitul de pasageri și vehicule este gestionat de Jadrolinija, Krilo Shipping Company, Krilo - Kapetan Luka și Split Express; Cu toate acestea, în 2009, ponderea Jadrolinija în volumul traficului de pasageri a atins 85%. În 2009, volumul total al traficului de pasageri a ajuns la 3.995.846 de pasageri, reprezentând o scădere de 3,3% față de anul precedent. Portul deservește opt linii de feribot pentru insule și nouă linii maritime suplimentare de pasageri care leagă insulele din apropiere. Există astfel de legături de transport către insulele Brač și Hvar — transportând până la 2.000 și 1.000 de vehicule pe zi în timpul sezoanelor turistice — precum și către insulele Vis, Lastovo, Korčula, Šolta, Drvenik Veliki, Drvenik Mali, oferind legături regulate de transport pentru o zonă extinsă. În 2009, liniile de feribot au transportat un trafic mediu zilnic anual de 1.698 de vehicule. În timpul sezonului de vârf de vară, volumul crește la un total de 3.812 vehicule în medie.
În 2008, Portul Split a înregistrat un total de 16.527 de sosiri de nave și a manipulat 2,7 milioane de tone de marfă. În 2008, Luka dd Split, principala companie concesionară de marfă a Portului Split, a înregistrat o creștere substanțială a volumului de transbordare. În primele nouă luni ale anului, compania a manipulat 276.000 de tone de marfă, reprezentând o rată de creștere de 20% realizată de această companie. Volumul de marfă proiectat pentru întregul an a fost estimat la 345.000 de tone, inclusiv 6.170 TEU. Creșterea a fost permisă de investițiile realizate la sfârșitul anului 2007, iar volumul sporit al operațiunilor a generat un profit de aproximativ 2,4 milioane de kuna (325.000 de euro) în primele nouă luni ale anului 2008. Operațiunile portuare generale continuă să crească, până în 2010 fiind înregistrate 18.000 de sosiri. Directorul Autorității Portuare Split este Joško Berket Bakota.
Facilități de transport
Portul Split este situat pe coasta Mării Adriatice, într-un golf protejat de peninsula Split și de un șir de insule. Facilitățile sale includ terminale și alte structuri în Split, Solin și Kaštela, toate situate pe aproximativ 15 kilometri (9,3 mile) de coastă. Portul este conectat prin rețeaua rutieră internațională E, rutele E65 și E71, purtate de autostrada croată A1 și de drumul de stat croat D1.
Portul este, de asemenea, conectat cu Zagreb printr-o cale ferată cu o singură linie neelectrificată, care trece prin localitățile croate Knin și Karlovac.
Portul cuprinde mai multe terminale: Portul Split deservește iahturi, nave de pescuit, nave de pasageri, ambarcațiuni de siguranță a navigației, nave cu pânze, remorchere, hidroavioane și feriboturi; conține un terminal de pasageri și o legătură feroviară, 28 de dane și poate găzdui nave de până la lungime cu un pescaj de până la Terminalul de pasageri Resnik-Divulje - conceput pentru a facilita transferul pasagerilor navelor către Aeroportul Split, situat la doar 950 de metri distanță; Terminalul este format dintr-o singură dană care poate găzdui ambarcațiuni de până la 40 de metri lungime și un pescaj de până la 4,5 metri; Bazinul Vranjic-Solin utilizat ca terminal de marfă pentru containere, cuprinzând 5 dane, o rampă roll-on/roll-off, 8 depozite de depozitare, inclusiv depozitare frigorifică și zonă de depozitare deschisă; terminalul poate găzdui nave de până la 198 de metri (650 de picioare) lungime cu pescaj de până la 10,2 metri (33 de picioare); Facilitatea este situată în zona Vranjic, la nord de orașul Split, conectată prin cale ferată și propriul terminal de camioane. Terminalul cuprinde o Zonă Liberă, permițând scutiri de taxe pentru transbordarea mărfurilor și prelucrarea mărfurilor. Terminalul cuprinde o suprafață de 19,8 hectare (49 de acri); Bazinul Kaštela A - rezervat pentru acostarea navelor conform instrucțiunilor autorității portuare; Bazinul Kaštela B - terminal de marfă utilizat de concesionarii secundari (alții decât Luka dd. Split), în general pentru propriile nevoi de transport, găzduind nave cu pescaj de până la 8,2 metri (27 picioare); Bazinul Kaštela C - acostare pentru navele debarcate, dezinsecție, bărci de pescuit etc.; terminalul poate găzdui ambarcațiuni cu pescaj de până la 11,6 metri (38 de picioare);
Companii aeriene și destinații Începând cu 13 august 2016, în prezent nu există servicii programate, deoarece singura companie aeriană de aici, European Coastal Airlines, și-a suspendat operațiunile.
Istorie
Primul post comercial de la locul Portului Split a fost Aspalathos, înființat de coloniști greci de pe insula Vis în secolul al IV-lea î.Hr. Poziția postului comercial a fost aleasă datorită amplasării sale într-un port natural și a proximității față de numeroase insule de la Marea Adriatică și un hinterland extins populat de iliri, în special în Salona. Zona a devenit ulterior parte a Imperiului Roman, iar după declinul Imperiului Roman, coasta a fost adusă sub stăpânirea Imperiului Bizantin, până când zona a fost absorbită de Regatul Croației la începutul secolului al X-lea. În 1102, Croația și Regatul Ungariei au fost unite într-o uniune personală. Până în secolul al XII-lea, Split dezvoltase rute comerciale cu hinterlandul său și comerț maritim în întreaga Mării Adriatice și Mediterană. Republica Veneția a obținut controlul deplin asupra Dalmației și a orașului Split până în 1428. În secolul al XVI-lea, Split era punctul central de vânzare a comerțului maritim din Balcani, unde mărfurile erau transportate din Imperiul Otoman, India și Persia către Republica Venețiană și invers. După căderea Veneției, Split a fost condus pentru scurt timp de monarhia Habsburgică și Imperiul Austriac între 1797 și 1806 și de Primul Imperiu Francez până în 1813, când a fost restabilită stăpânirea austriacă. În acea perioadă, rutele comerciale s-au mutat către alte porturi de la Marea Adriatică, în special portul Rijeka, provocând o scădere a economiei orașului.
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, economia orașului Split și a zonei înconjurătoare a început să se redreseze, iar Split a devenit curând centrul Dalmației centrale, conectând hinterlandul și insulele vecine. Acest lucru a stimulat dezvoltarea portului orașului și a conexiunilor sale de transport, inclusiv construcția unui nou dig de valuri și a căii ferate Split Knin. În 1925, calea ferată a fost legată de calea ferată Rijeka Zagreb prin Gospić, permițând dezvoltarea unui port modern. Din 1957, terminale de marfă ale Portului Split au fost mutate din centrul orașului în zonele industriale din zonele Solin și Kaštela, în timp ce traficul de pasageri folosește în continuare portul poziționat central. Expansiune viitoare Începând cu 2011, se intenționează modernizarea facilităților Portului Split pentru a se specializa în traficul intern și internațional de pasageri. Prin urmare, se preconizează extinderea debarcaderului Sf. Nicolae, iar adăugarea de dane sezoniere de vară este programată până în 2015. Terminalul de pasageri Resnik-Divulje este planificat să fie extins în cadrul celei de-a doua etape de construcție, care implică două dane suplimentare până la sfârșitul anului 2014. Extinderea celor două terminale de pasageri vizează atingerea unei capacități de transport de pasageri de 7 milioane de pasageri pe an. De asemenea, sunt planificate două noi dane, capabile să găzduiască nave de croazieră de 300 de metri lungime, iar costul construcției se așteaptă la 100 de milioane de kuna (13,3 milioane de euro). Se preconizează, de asemenea, modernizarea terminalului de containere din bazinul Vranjic-Solin, iar infrastructura acestuia este planificată să fie modernizată. Și alte segmente ale portului sunt programate să fie supuse unor reparații minore.
Note
Legături externe
Pagina oficială a Autorității Portuare Split (în croată) Hărți NOAA Abordări către Split #54201 Clubul Automobilelor din Croația Camere web din portul de pasageri Split (docul feribotului)
Categorie: Split Categorie: Porturi Split