Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament, cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este exercitată de către Igor Grosu, deputat din partea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Curtea Constituțională a Republicii Moldova, la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației electorale.
Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Republicii Moldova în cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.Constituția Republicii Moldova, art. 63, pag. 16.
Parlamentul Republicii Moldova este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești.
Istorie
thumb|right|Stema Republicii Moldova deasupra fotoliului Președintelui Parlamentului Primele alegeri parlamentare din Moldova moderne au avut loc în aprilie 1990. Apoi a rămas Consiliul Suprem al RSS Moldovenească, care la 23 mai 1991 a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. 83% dintre deputați au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Unii dintre ei făceau parte din Frontul Popular. Toți membrii Frontului Popular au avut 25% din mandate.
Următoarele alegeri au avut loc pe 22 martie 1998. PCRM le-a câștigat cu 40 de locuri.
După alegerile anticipate din 25 februarie 2001, locurile în parlament au fost distribuite după cum urmează: PCRM – 71 mandate, blocul preelectoral „Alianța Braghiș” – 19 mandate, PPCD – 11 mandate. Eugenia Ostapciuc a devenit președinte al parlamentului.
La 6 martie 2005 au avut loc următoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova. În campania electorală au fost implicați 23 de candidați: 2 blocuri electorale, 9 partide sau mișcări socio-politice și 12 candidați independenți. Pentru prima dată, a fost stabilită o calificare electorală de 6% pentru partidele politice, 9% pentru un bloc electoral format din două formațiuni și 12% pentru un bloc electoral format din trei sau mai multe formațiuni. Pentru candidații independenți, calificarea electorală a rămas la 3%. La vot au participat 64,84% din alegătorii incluși în listele electorale. PCRM a câștigat 45,98% din voturi (56 de locuri), blocul Moldova Democrată – 28,53% (34 mandate), CDPP – 9,07% (11 locuri).
Următoarele alegeri au avut loc la 5 aprilie 2009. PCRM le-a câștigat, primind 49,48% din voturi și 60 de locuri. De asemenea, trei formațiuni de opoziție au fost alese în parlament: PL – 13,13% din voturi și 15 mandate, PLDM – 12,43% din voturi și 15 mandate, AMN – 9,77% și 11 mandate. Rezultatele alegerilor au provocat revolte de masă în capitala Moldovei.
În urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, locurile în parlament au fost distribuite astfel: PCRM – 48 mandate, PLDM – 18 mandate, PL – 15 mandate, PDM – 13 mandate și AMN – 7 mandate. Mihai Ghimpu a fost ales președinte al parlamentului Președintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a devenit președintele noului Parlament al Republicii Moldova. La 11 septembrie 2009 Președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a demisionat, iar Președintele Parlamentului Mihai Ghimpu a devenit președinte Președintele Voronin a demisionatPreședintele Republicii Moldova.
Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele la 28 septembrie 2010, iar Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu, a dizolvat al 18-lea Parlament. Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010. Potrivit rezultatelor patru partide au trecut în Parlamentul Republicii Moldova: PCRM – 39,34% și 42 mandate, PLDM – 29,42% și 32 mandate, PDM – 12,70% și 15 mandate, PL – 9,96% și 12 mandate. Marian Lupu a fost ales președinte al parlamentului.
În data de 25 aprilie 2013, președintele Parlamentului Marian Lupu a fost demis din funcție prin votul a 76 de deputați ai Partidului Comunist, Partidului Liberal Democrat, Partidului Socialist, unor deputați care erau "reformatori" ai Partidului Liberal și ai unor deputați independenți . În aceeași zi Liliana Palihovici a devenit președinte interimar al Parlamentului la 30 mai 2013. Igor Corman a fost ales Președinte al Parlamentului Republicii Moldova prin votul a 58 de deputați ai Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, membri ai „reformatorilor" Partidului Liberal și ai unor membri neafiliați .
Următoarele alegeri au avut loc la 30 noiembrie 2014. A câștigat PSRM, primind 20,51% din voturi și 25 de mandate. De asemenea, PLDM a primit 20,16% din voturi și 23 de mandate, PCRM – 17,48% din voturi și 21 de mandate, PDM – 15,80% din voturi și 19 mandate, PL – 9,67% voturi și 13 mandate.
La 23 ianuarie 2015, Andrian Candu a fost ales președinte al parlamentului. La 12 februarie 2015 Iurie Leancă obține vot de neîncredere pentru funcția de prim-ministru. Candidatul Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru obține vot de încredere la 18 februarie 2015, astfel au fost evitate alegerile parlamentare anticipate. La 12 iunie Chiril Gaburici a anunțat despre demisia sa din funcția de prim-ministru. 30 iulie 2015, Valeriu Streleț a reușit să obțină un vot de încredere în funcția de prim-ministru, după ce a primit sprijin din partea PLDM, PDM și PL, astfel că parlamentul a reușit să evite alegerile parlamentare anticipate. La 29 octombrie 2015, Valeriu Streleț a fost demis din voturile PSRM, PCRM și PDM. La 21 decembrie 2015, 14 deputați din fracțiunea PCRM și-au anunțat retragerea din fracțiune și crearea Platformei social-democrate în Parlament.
La 20 ianuarie 2016, Pavel Filip a reușit să obțină un vot de încredere în postul de prim-ministru, după ce a primit sprijinul PDM, Platformei Social Democrate, PL și 8 deputați din PLDM, evitând astfel alegerile parlamentare anticipate.
La 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost aleasă pentru funcția de președinte al parlamentului, funcție pe care și-o asumă și în prezent, iar Maia Sandu a fost votată de către 61 de deputați pentru a ocupa postul de prim-ministru al Republicii Moldova.
Fracțiuni parlamentare
Pentru a forma organele de lucru și a organiza activitatea parlamentului, deputații constituie fracțiuni parlamentare alcătuite din cel puțin 5 deputați aleși în bază de liste ale concurenților electorali, precum și fracțiuni parlamentare cu aceeași componență numerică din deputați independenți. Fracțiunile parlamentare se constituie în termen de 10 zile după constituirea legală a parlamentului.
Cei 101 deputați aleși în cadrul scrutinului din 28 septembrie 2025 au constituit 5 fracțiuni parlamentare: Fracțiune Președintele partidului Liderul fracțiunii Numărul de deputați Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) Igor Grosu Doina Gherman 55 Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) Igor Dodon 17Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) Diana Caraman8Blocul Alternativa (BA)Ion Ceban (MAN) Ion Chicu (PDCM)Gaik Vartanean7Partidul Nostru (PN)Renato Usatîi6Partidul Democrația Acasă (PDA)Vasile Costiuc6Independenți –2
Conducerea +Președintele Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu (PAS)+Vicepreședinții Parlamentului Republicii Moldova Doina Gherman (PAS) Vlad Batrîncea (PSRM)
Comisiile parlamentare thumb|right|Sala de plen a Parlamentului Componența comisiilor parlamentare este următoarea (ultima actualizare la 25 februarie 2026): Comisia juridică, numiri și imunități: Președintă – Veronica Roșca (PAS) Vicepreședinte – Vasile Grădinaru (PAS) Vicepreședinte – Igor Chiriac (PAS) Vicepreședinte – Pavel Voicu (PSRM) Secretar – Igor Talmazan (PAS) Membri – Artemie Cătănoi (PAS), Alexandr Stoianoglo (BA), Alexandr Berlinschii (PN), Vasile Tarlev (independent)
Comisia economie, buget și finanțe: Președinte – Marcel Spatari (PAS) Vicepreședinte – Dorian Istratii (PAS) Vicepreședintă – Olga Ursu (BA) Secretar – Ilie Ionaș (PAS) Membri – Radu Marian (PAS), Alic Baraboi (PAS), Eugeniu Sinchevici (PAS), Petru Burduja (PSRM), Andrei Godoroja (PCRM), Constantin Cuiumju (PN), Vasile Costiuc (PDA)
Comisia securitate națională, apărare și ordine publică: Președinte – Lilian Carp (PAS) Vicepreședinte – Andrian Cheptonar (PAS) Vicepreședinte – Renato Usatîi (PN) Secretară – Stela Macari (PAS) Membri – Valeriu Carțîn (PAS), Marcel Cenușa (PSRM), Alexandru Chițu (PDA)
Comisia integrare europeană: Președinte – Adrian Băluțel (PAS) Vicepreședintă – Ana Calinici (PAS) Vicepreședintă – Olga Cebotari (PSRM) Secretar – Ion Babici (PAS) Membri – Angela Munteanu-Pojoga (PAS), Tatiana Cucuietu (PAS), Dinu Plîngău (PAS), Constantin Starîș (PCRM), Gaik Vartanean (BA), Elena Grițco (PN), Ana Țurcan-Oboroc (PDA)
Comisia politică externă: Președintă – Doina Gherman (PAS) Vicepreședinte – Ion Groza (PAS) Vicepreședinte – Alexandru Verșinin (PDA) Secretar – Roman Roșca (PAS) Membri – Mihail Druță (PAS), Igor Dodon (PSRM), Ion Chicu (BA)
Comisia drepturile omului și relații interetnice: Președinte – Grigore Novac (PSRM) Vicepreședintă – Natalia Davidovici (PAS) Secretar – Adrian Domentiuc (PCRM) Membri – Ana Butucea (PAS), Galina Dragan (PAS), Grigorii Uzun (PSRM)
Comisia administrație publică și dezvoltare regională: Președintă – Liliana Iaconi (BA) Vicepreședintă – Larisa Voloh (PAS) Secretar – Dorin Pavaloi (PSRM) Membri – Maria Gonța (PAS), Ersilia Qatrawi (PAS), Efimia Bandalac (PAS), Zinaida Greceanîi (PSRM)
Comisia mediu, climă și tranziție verde: Președinte – Valeriu Muduc (PCRM) Vicepreședinte – Sergiu Lazarencu (PAS) Secretară – Larisa Novac (PAS) Membri – Veronica Briceag (PAS), Oleg Canațui (PAS), Alla Darovannaia (PSRM), Alla Pilipețcaia (PSRM), Mark Tkaciuk (independent)
Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media: Președintă – Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS) Vicepreședinte – Virgiliu Pîslariuc (PAS) Vicepreședintă – Adela Răileanu (PSRM) Secretară – Marcela Adam (PAS) Membri – Maxim Potîrniche (PAS), Vasile Porțevschi (PAS), Silvia Bondarenco (PAS), Ala Ursu-Antoci (PSRM), Diana Caraman (PCRM), Gabriela Cuneva (BA), Valentina Meșină (PDA)
Comisia agricultură și industrie alimentară: Președinte – Serghei Ivanov (PN) Vicepreședinte – Secretar – Iurie Levinschi (PAS) Membri – Gheorghe Ichim (PAS), Valeriu Robu (PAS), Vera Cernega (PCRM), Sergiu Stefanco (PDA)
Comisia protecție socială, sănătate și familie: Președinte – Adrian Belîi (PAS) Vicepreședintă – Marina Morozova (PAS) Vicepreședinte – Vladimir Odnostalco (PSRM) Secretară – Ludmila Adamciuc (PAS) Membri – Ana Oglinda (PAS), Liliana Grosu (PAS), Veronica Cupcea (PAS), Vlad Batrîncea (PSRM), Inga Sibova (PCRM), Angela Cutasevici (BA), Nicolae Margarint (PN)
Comisia control al finanțelor publice: Președinte – Adrian Lebedinschi (PSRM) Vicepreședinte – Vladimir Rusu (PAS) Secretară – Tatiana Rotari (PAS) Membri – Bogdan Țîrdea (PSRM), Vladimir Voronin (PCRM)
Biroul permanent
Igor Grosu (PAS) – Președintele Parlamentului Doina Gherman (PAS) – Vicepreședinta Parlamentului Vlad Batrîncea (PSRM) – Vicepreședintele Parlamentului Adrian Belîi (PAS) Adrian Băluțel (PAS) Ion Groza (PAS) Liliana Nicolaescu-Onofrei (PAS) Veronica Roșca (PAS) Lilian Carp (PAS) Marcel Spatari (PAS) Igor Dodon (PSRM) Diana Caraman (PCRM) Gaik Vartanean (BA) Renato Usatîi (PN) Vasile Costiuc (PDA)
Structura legislativelor Legislatura 1990–1994