Alexandru Nicolescu (n. 8 iulie 1882, Tulgheș, comitatul Ciuc – d. 5 iunie 1941, Blaj) a fost un arhiepiscop și mitropolit român, întâistătătorul Bisericii Române Unite cu Roma între anii 1936-1941.
Originea și studiile Alexandru Nicolescu s-a născut la Tulgheș, în comitatul Ciuc, în prezent județul Harghita, la 8 iulie 1882.
A studiat la Reghin, Blaj, iar în anii 1898 - 1904 a studiat la Roma, la Colegiul de Propaganda Fide, unde și-a luat doctoratul în teologie și filosofie. A revenit la Blaj, după care, a fost trimis misionar în America de Nord. A fost profesor de teologie morală la Academia Teologică din Blaj, precum și canonic în Capitulul arhieparhial.
În timpul Primului Război Mondial a refuzat să semneze „Declarația de loialitate față de Austro-Ungaria”, pentru care a fost considerat de autorități trădător.Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
La 1 decembrie 1918 a fost delegat din partea plășii Aiud în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România.Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
În 1919 a fost trimis misionar bisericesc și politic la Conferința de Pace de la Paris, cu această ocazie, a avut contribuții majore la trasarea actualelor frontiere din vest ale României, cunoscând bine engleza, franceza și italiana.<ref name=autogenerat1>Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.</ref>
La Congresul Catolic Internațional de la Washington, desfășurat în 1923, în prezența a 105 episcopi, patru cardinali și foarte mulți preoți, a vorbit entuziast despre români și Biserica Greco-Catolică, tipărind și un număr însemnat de broșuri de propagandă în limba engleză. De asemenea, un timp a activat în funcția de consilier ecleziastic pe lângă Legația Română din Roma.
Boala, declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial, în august 1939, precum și pierderea Ardealului de Nord, în vara lui 1940, i-au grăbit sfârșitul vieții. A decedat la 5 iunie 1941 (era joia dinaintea Rusaliilor), cu puțin înainte de declanșarea Războiului din Răsărit, la 22 iunie.Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 14.
Episcop de Lugoj În 1922 a fost ales episcop de Lugoj. Ca senator de drept, a apărat cu curaj drepturile Bisericii Române Unite și principiile moralei creștine. A dispus, la indicațiile și pe cheltuiala sa, înfrumusețarea Catedralei Pogorârea Sfântului Spirit din Lugoj, cu o lucrare monumentală a pictorului Virgil Simonescu.Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi...” , p. 13.
Mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma Ca urmare, a decesului mitropolitului Vasile Suciu, episcopul Alexandru Nicolescu a fost ales mitropolit al Bisericii Române Unite, cu sediul la Blaj, în sinodul electoral din 7 mai 1935, clasându-se pe primul loc, cu 48 de voturi. Iuliu Hossu, episcopul de Cluj-Gherla, 27 voturi; Valeriu Traian Frențiu, episcopul de Oradea, 12 voturi și Alexandru Rusu, episcopul Maramureșului, 10 voturi. După numirea și confirmarea, la 6 septembrie 1935, Alexandru Nicolescu a fost înscăunat la Blaj. A fost instalat la 19 aprilie 1936, în funcția de mitropolit.
Membru în Consiliul de Coroană Începând cu 20 august 1940 a fost membru în Consiliul de Coroană. Când a fost chemat, în calitate de membru al Consiliului de Coroană, în problema Dictatului de la Viena, a refuzat să semneze cedarea nordului Transilvaniei către Ungaria horthystă.
Ctitorii În anul 1936, a sfințit Biserica Buna Vestire din Târgu Mureș, cunoscută și sub numele de Catedrala Mică, principala sa ctitorie. De asemenea, în timpul păstoririi sale a fost ridicată Biserica Buna Vestire din Brașov, pe care a sfințit-o în 1936.
Scrieri Cărți și broșuri
Adevăruri eterne. Meditații, predici, conferințe, cuvântări ocazionale, Blaj, 1915, IV + 235 pagini; Teologia Morală, Vol. I. Principii, Blaj 1918, VIII+504 pagini; Dumnezeu în natură, Lugoj 1923, 42 pagini; Natura, Lugoj, 1925, 72 pagini; Stropi de rouă, Povețe sufletești date cu prilejul ss. exerciții spirituale de Dr. Alexandru Nicolescu, episcopul Lugojului..., Lugoj, 1929, 232 pagini; Familia, Lugoj, 1934, 67 pagini; Sfinții și animalele, Blaj, 1939, 71 pagini
Alte studii și articole
A publicat alte peste 200 de studii și articole în: "Unirea" (de la Blaj), "Cultura Creștină" (de la Blaj), "Răvașul" (de la Cluj), "Sionul Românesc" (de la Lugoj), "Observatorul" (de la Beiuș).
Traduceri
Predicile de advent ale lui Bourdaloue, traduse din originalul francez, Blaj, 1920, 288 pagini; Bruno Vercruysse, Noi meditații și practice pe toate zilele anului (prelucrate din nou de Ioan Baptista Lohmann), Lugoj, 1927, 648 pagini.
Note
Bibliografie
Silvestru Augustin Prunduș, Clemente Plăianu, Catolicism și ortodoxie românească, Cluj 1994, p. 77-78 , Ioan M. Bota, Istoria Bisericii universale și a Bisericii românești de la origini până în zilele noastre, Cluj 1994, p. 320. Ioan Georgescu, Apologetica religiei creștine catolice, București - Blaj, 1932 Alexandru Pintelei, Mitropolitul Alexandru Nicolescu - „Vrednic urmaș al marilor luceferi care au urmat cărarea strămoșilor în cursul veacurilor” Episcop Iuliu Hossu, 1941'', in „Viața Creștină”, Serie nouă, anul XXII, Nr. 6 (388), iunie 2011, p. 13-14. Episcopul Alexandru Nicolescu | Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică (bru.ro) https://zcj.ro/cultura/--69428.html
Categorie:Nașteri în 1882 Categorie:Nașteri pe 8 iulie Categorie:Decese în 1941 Categorie:Decese pe 5 iunie Categorie:Arhiepiscopi din secolul al XX-lea Categorie:Clerici români Categorie:Episcopi greco-catolici români Categorie:Întâistătători ai Bisericii Române Unite cu Roma Categorie:Preoți greco-catolici români Categorie:Români din Transilvania Categorie:Români din Austro-Ungaria Categorie:Clerici români din secolul al XX-lea Categorie:Delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia Categorie:Membri ai Marelui Sfat Național Român Categorie:Ctitori de edificii religioase