Panencefalita sclerozantă subacută (PESS; în engleză subacute sclerosing panencephalitis, SSPE), denumită și boala Dawson, este o afecțiune neurologică rară, cronică și progresivă a sistemului nervos central, cauzată de o infecție persistentă cu virusul rujeolic. Boala se manifestă, de regulă, la mai mulți ani după infecția rujeolică inițială, afectează predominant copiii și adulții tineri și are o evoluție aproape întotdeauna fatală.
În interiorul țesutului nervos, virusul determină o reacție inflamatorie cronică, însoțită de demielinizare, glioză și distrugere neuronală progresivă, care afectează atât substanța cenușie, cât și substanța albă - de unde și termenul de „pan-encefalită”.
PESS este o complicație tardivă, dar prevenibilă, a rujeolei: vaccinul rujeolic (administrat în mod uzual ca parte a vaccinului rujeolă-oreion-rubeolă) previne practic complet apariția bolii, iar tulpinile vaccinale ale virusului nu provoacă PESS.
Etiologie și patogeneză Agentul cauzal al PESS este virusul rujeolic (Morbillivirus), care, la un număr mic de persoane, persistă în creier sub o formă defectivă după vindecarea aparentă a rujeolei. Boala este asociată cu tulpinile sălbatice ale virusului, nu cu cele vaccinale.
Particularitatea patogenezei constă în faptul că virusul rezident în neuroni și în celulele gliale prezintă o expresie deficitară a proteinelor de anvelopă - în special a proteinei de matrice (M). Cercetările au arătat că în liniile celulare provenite de la pacienți cu PESS sinteza proteinei M este alterată, ceea ce împiedică asamblarea unor virioni completi și permite virusului să se mențină intracelular, transmițându-se de la celulă la celulă fără a declanșa un răspuns imun eficient.
Persistența îndelungată a virusului întreține o inflamație cronică, cu infiltrate limfocitare perivasculare, glioză difuză, demielinizare și necroză neuronală. În neuroni și în celulele gliale apar incluziuni caracteristice (descrise istoric drept incluziuni Dawson), iar în stadiile avansate se constată atrofie corticală și dilatarea ventriculilor cerebrali.
Tablou clinic De la infecția rujeolică inițială până la debutul simptomelor neurologice trece, în medie, aproximativ un deceniu (frecvent 7–10 ani), deși intervalul raportat este foarte larg, de la câteva luni la peste două decenii. Vârsta tipică de debut este cuprinsă între 8 și 11 ani.
Evoluția PESS este clasic împărțită în patru stadii: Stadiul I - modificări discrete de comportament și de personalitate, scăderea performanțelor școlare, tulburări de memorie și de somn, labilitate afectivă. Aceste manifestări sunt nespecifice și pot fi atribuite inițial unor cauze psihologice. Stadiul II - apariția miocloniilor masive, ritmice, repetitive (semnul clinic cel mai sugestiv), însoțite de crize epileptice, ataxie, tulburări de vedere, demență și semne extrapiramidale. Stadiul III - rigiditate progresivă, mișcări de tip coreoatetozic, disfagie (cu risc de pneumonie de aspirație), incontinență sfincteriană și pierderea progresivă a contactului cu mediul. Stadiul IV - stare vegetativă persistentă, cu disfuncție vegetativă severă; decesul survine prin insuficiență autonomă, complicații infecțioase sau status epilepticus.
Odată depășit primul stadiu, în special după instalarea miocloniilor, boala are o evoluție practic invariabil fatală.
Diagnostic Diagnosticul se bazează pe coroborarea tabloului clinic progresiv cu o serie de investigații paraclinice, în context epidemiologic sugestiv (antecedent de rujeolă, mai ales la copii nevaccinați): Electroencefalograma (EEG) - evidențiază aspectul caracteristic de complexe periodice (complexe Radermecker): descărcări periodice de unde lente, de amplitudine mare, care se repetă la intervale de câteva secunde și se sincronizează adesea cu miocloniile. Analiza lichidului cefalorahidian (LCR) - relevă titruri crescute de anticorpi anti-rujeolă, cu sinteză intratecală, și frecvent benzi oligoclonale; examenul ajută și la excluderea altor afecțiuni, precum scleroza multiplă. Serologia - titruri semnificativ crescute de anticorpi anti-rujeolă în sânge. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) - adesea normală în fazele incipiente; ulterior apar hiperintensități în substanța albă (secvențe T2/FLAIR), demielinizare difuză și atrofie cerebrală.
În cazuri rare, diagnosticul poate fi confirmat prin biopsie cerebrală.
Tratament Nu există un tratament curativ pentru PESS; obiectivele terapeutice sunt încetinirea evoluției și controlul simptomelor.
Izoprinozina (inosiplex), administrată oral, este agentul cel mai utilizat; cu rol imunomodulator și antiviral, poate stabiliza sau ameliora simptomele la o parte dintre pacienți, mai ales atunci când este inițiată precoce. Interferonul alfa, administrat intratecal sau intraventricular, este folosit uneori, frecvent în asociere cu izoprinozina; un studiu internațional multicentric a comparat izoprinozina cu asocierea izoprinozină + interferon alfa intraventricular. Au mai fost încercați amantadina, ribavirina și imunoglobulinele intravenoase, cu rezultate variabile. Tratamentul simptomatic include anticonvulsivante (valproat de sodiu, clonazepam, levetiracetam) pentru crize și mioclonii. Îngrijirile paliative sunt esențiale în stadiile avansate: alimentație prin gastrostomă, prevenirea pneumoniei de aspirație și a escarelor.
Prognostic Prognosticul PESS este sever. Majoritatea pacienților decedează ca urmare directă a bolii sau a complicațiilor intercurente - pneumonie de aspirație, infecții, status epilepticus -, de regulă în decurs de unu până la trei ani de la diagnostic. Există și forme acute, fulminante, cu deces în câteva luni. La un procent mic de pacienți (estimat în jur de 5%) se descriu remisiuni spontane, prelungite, dar acestea sunt imprevizibile.
Prevenție PESS este, în esență, complet prevenibilă prin vaccinare antirujeolică. Imunizarea împotriva rujeolei, înainte de expunerea la virusul sălbatic, elimină riscul infecției rujeolice și, implicit, al acestei complicații tardive. Schema uzuală cuprinde două doze de vaccin rujeolă-oreion-rubeolă (ROR). Tulpinile virale din vaccin nu provoacă PESS, iar scăderea incidenței bolii urmează îndeaproape creșterea acoperirii vaccinale.
Epidemiologie PESS este o boală rară. Frecvența ei este strâns legată de incidența rujeolei și de vârsta la care survine infecția rujeolică: riscul este considerabil mai mare atunci când rujeola apare la sugari și la copiii sub vârsta de 2 ani. Studii efectuate după reevaluarea cazurilor au sugerat că boala este mai frecventă decât se aprecia anterior, estimările variind în funcție de populația studiată - de la ordinul a câteva cazuri la zeci de mii de infecții rujeolice, până la valori mult mai mari pentru sugarii nevaccinați infectați la vârste foarte mici.
Boala afectează de aproximativ două până la patru ori mai frecvent băieții decât fetele și are o prevalență relativ mai ridicată în regiuni cu acoperire vaccinală scăzută. În țările cu rate înalte de vaccinare, incidența a scăzut cu peste 90%. În România, epidemiile de rujeolă din perioadele 2010–2012 și 2016–2019, cu zeci de mii de cazuri, sunt așteptate să genereze un număr de cazuri de PESS în anii și deceniile următoare, mai ales la persoanele infectate la vârste mici.
Istoric Afecțiunea a fost descrisă pentru prima dată în 1933 de medicul american James R. Dawson Jr., care a observat prezența unor incluziuni virale în neuronii pacienților cu o encefalită progresivă - de unde și denumirea alternativă de „boala Dawson”. Legătura cauzală cu virusul rujeolic a fost stabilită ulterior, prin identificarea antigenelor și a particulelor virale rujeolice în țesutul cerebral afectat.
Note și referințe
Bibliografie Garg RK (2002). „Subacute sclerosing panencephalitis”. Postgraduate Medical Journal 78 (916): 63–70. . PMID 11807185. Jafri SK, Kumar R, Ibrahim SH (2018). „Subacute sclerosing panencephalitis – current perspectives”. Pediatric Health, Medicine and Therapeutics 9: 67–71. . PMID 29985487. Bellini WJ, Rota JS, Lowe LE et al. (2005). „Subacute sclerosing panencephalitis: more cases of this fatal disease are prevented by measles immunization than was previously recognized”. The Journal of Infectious Diseases 192 (10): 1686–1693. . PMID 16235165. Wendorf K, Winter K, Harriman K et al. (2016). „Subacute Sclerosing Panencephalitis: The Devastating Measles Complication Is More Common Than We Think”. Open Forum Infectious Diseases 3. . Carter MJ, Willcocks MM, Ter Meulen V (1983). „Defective translation of measles virus matrix protein in a subacute sclerosing panencephalitis cell line”. Nature 305 (5930): 153–155. . PMID 6888557. Risk WS, Haddad FS (1979). „The variable natural history of subacute sclerosing panencephalitis: a study of 118 cases from the Middle East”. Archives of Neurology 36 (10): 610–614. . PMID 485888. Gascon GG (2003). „Randomized Treatment Study of Inosiplex Versus Combined Inosiplex and Intraventricular Interferon-α in SSPE: International Multicenter Study”. Journal of Child Neurology 18 (12): 819–827. . Samia P, Oyieke K, Tunje D et al. (2022). „Options in the Treatment of Subacute Sclerosing Panencephalitis: Implications for Low Resource Areas”. Current Treatment Options in Neurology 24 (3): 99–110. . PMID 35340572. Patterson MC (2020). „Neurological Complications of Measles (Rubeola)”. Current Neurology and Neuroscience Reports 20 (2). . Mubbashir Z, Tharwani ZH, Kambar T et al. (2025). „Subacute Sclerosing Panencephalitis: Impact on Public Health, Current Insights, and Future Perspectives”. Brain and Behavior 15 (2): e70292. . PMID 39924947. Fisher DL, Defres S, Solomon T (2015). „Measles-induced encephalitis”. QJM 108 (3): 177–182. . PMID 24865261. Rocke Z, Belyayeva M (2022). „Subacute Sclerosing Panencephalitis”. În: StatPearls. StatPearls Publishing. PMID 32809508. Jawetz, Melnick & Adelberg's Medical Microbiology. Lange, 2010, p. 586. ISBN 978-0-07-174271-9. Bonthius D, Stanek N, Grose C (2000). „Subacute sclerosing panencephalitis, a measles complication, in an internationally adopted child”. Emerging Infectious Diseases 6 (4): 377–381. . PMID 10905971.
Legături externe Panencefalita sclerozantă subacută (PESS) - DoctorDeco Subacute Sclerosing Panencephalitis Information Page - National Institute of Neurological Disorders and Stroke (NINDS) Subacute sclerosing panencephalitis - MedlinePlus
Vezi și Rujeolă Virusul rujeolei Vaccin rujeolă-oreion-rubeolă Encefalită Demielinizare Mioclonie
Categorie:Boli virale Categorie:Boli ale sistemului nervos central Categorie:Neurologie Categorie:Boli rare