Mircea Dan Geoană () este un politician român, fost secretar general adjunct al NATO, fost președinte al Partidului Social Românesc, formațiune pe care a fondat-o în aprilie 2015 și candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024. De asemenea, Mircea Geoană este președintele Institutului Aspen România, o asociație non-profit, apolitică. Institutul are ca misiune promovarea unui dialog informat și critic pe diverse teme de interes pentru societatea românească. Mircea Geoană a fost președintele Partidului Social Democrat din aprilie 2005 până în februarie 2010, președinte al Senatului României din decembrie 2008 până în noiembrie 2011, senator, fost Ambasador al României în SUA și Ministru de Externe în Guvernul Năstase.
Primii ani
Mircea Geoană s-a născut în București, la 14 iulie 1958. Tatăl său, Ioan Geoană, a fost general în armata României și șef al Comandamentului Apărării CivileGeneralul Ioan Geoana, tatal lui Mircea Geoana, a decedat - Esential - HotNews.ro Mama sa, Elena Iuliana Geoană, a fost inginer la ITB. Mircea Geoană a crescut în cartierele Cișmigiu și Domenii din București.
Studii A absolvit Liceul Sf. Sava din București în 1977, unde a urmat profilul real. Apoi a urmat cursurile Facultății de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic București precum și ale Facultății de Drept din București.
A urmat cursurile „Ecole Nationale d’Administration de Paris” în 1992 precum și cursul despre Instituții Democratice al NATO. Este de asemenea doctor în economia mondială la Academia de Studii Economice din București. În perioada în care a fost ambasador al României la Washington, a urmat Programul de dezvoltare managerială al Grupului Băncii Mondiale, în cadrul Harvard Business School.
Activitatea în societatea civilă Mircea Geoană este Președinte al Institutului Aspen România, „o organizație apolitică care are ca scop promovarea dialogului între elitele politice, intelectuale și de afaceri”, este membru în Consiliul de Conducere al Institutelor Aspen Italia și SUA, este membru fondator al Clubului Harvard România-Moldova, înființat în 2004 și parte a Consorțiului Român pentru Educația Copiilor și Tinerilor Supradotați și Talentați. Este, de asemenea și membru fondator al Asociației Foștilor Studenți Români la "Ecole Nationale d’Administration" și Președinte de onoare al Asociației George Marshall România. Are un rol activ în Black Sea Trust Fund și este membru al Global Progressive Forum.
Activitatea publicistică În 2006, Mircea Geoană și-a lansat primul volum „Drumul spre Europa și Lumea transatlantică” a cărții „Politica externă a României la începutul secolului XXI”. În 2006 a mai publicat lucrarea „America, Europa și Modernizarea României - Fundamente pentru un proiect românesc de societate”, în 2008 a publicat cartea „Modelul Social Românesc - Calea către o altă Românie”, iar pe 13 noiembrie 2009 a publicat volumul „Încredere”. În noiembrie 2023 a lansat cea mai recentă carte a sa, „Bătălia pentru viitorul României”.
Activitatea diplomatică În 1990, pentru că știa și limba franceză, Mircea Geoană a devenit referent în Ministerul de Externe, repartizat pe relația cu Franța. A fost remarcat rapid de ministrul Adrian Năstase, care a vrut să-l avanseze în funcția de șef al protocolului din minister, dar, pentru că a refuzat funcția, în 1991 l-a numit directorul Direcției Afaceri Europene (N.A.T.O., Uniunea Europeană, O.S.C.E., U.E.O., Consiliul Europei).
În 1991, a condus delegația română cu ocazia Comitetului Înalților Funcționari ai C.S.C.E. Proaspătul director a plecat la perfecționare în Franța, la prestigioasa școală de administrație franceză „L’Ecole Nationale d’Administration de Paris”, pe care a absolvit-o un an mai târziu. A fost numit, în 1993, după absolvirea Dreptului, purtător de cuvânt al MAE, funcție pe care a deținut-o până în 1995. Între timp, a mai preluat și funcția de director general al Direcției Generale Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa (1994), respectiv al Direcției Generale Europa, America de Nord, Asia, America Latină, Orientul Mijlociu și Africa (1995) din cadrul MAE.
În 1996, Mircea Geoană este numit ambasadorul României în Statele Unite, devenind astfel, la 37 de ani, cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic român.
În martie 2000 i-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador, iar între 2000-2004 a ocupat funcția de ministru de externe în Guvernul Adrian Năstase, fiind considerat unul dintre cei mai buni miniștri ai acestui Guvern.
Activitate parlamentară În cadrul activității sale parlamentare, Mircea Geoană a fost membru în următoarele grupuri parlamentare de prietenie: în legislatura 2004-2008: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Federația Rusă și Regatul Hașemit al Iordaniei; în legislatura 2012-2016: Republica Islamică Pakistan, Republica Coreea și Regatul Belgiei.
În legislatura 2004-2008, Mircea Geoană a înregistrat 56 de luări cuvânt și a inițiat 16 propuneri legislative din care 2 au fost promulgate legi. În legislatura 2012-2016, Mircea Geoană a înregistrat 686 de luări cuvânt și a inițiat 33 propuneri legislative din care 4 au fost promulgate legi.
Activitatea politică Ion Diaconescu, fostul lider țărănist, a declarat că Geoană a încercat de mai multe ori să se înscrie în PNȚCD, dar acesta l-a refuzat, deoarece tatăl lui Geoană fusese general de Securitate.
În 2001 devine membru al Partidului Social Democrat.
După pierderea alegerilor pentru Primăria Capitalei în 2004, a fost nominalizat candidat al PSD pentru funcția de premier, în tandem cu Adrian Năstase. După pierderea alegerilor prezidențiale de către Adrian Năstase a devenit candidat la conducerea partidului, pe care a și câștigat-o în martie 2005, într-o confruntare cu aripa conservatoare a lui Ion Iliescu. În cursa pentru președinția PSD, Mircea Geoană a întrunit 964 de voturi pentru și 541 de voturi împotrivă, iar contra-candidatul său, Ion Iliescu, a obținut 530 de voturi pentru și 975 împotrivă. A fost președintele Senatului și a fost membru al CSAT (Consiliul Suprem de Apărare al Țării) până în iunie 2009, când a demisionat din această funcție.
A fost înlocuit în funcția de președinte al partidului în februarie 2010, de Victor Ponta.
La 14 decembrie 2010, Geoană a fost sancționat de conducerea PSD cu suspendare de șase luni pentru afirmații considerate dăunătoare partiduluiEXCLUSIV! Iliescu va spune "NU" excluderii lui Geoană și va propune CEX-ului PSD suspendarea acestuia pe un an, 22 noiembrie 2011, Florin Ciornei, evz.ro, accesat la 22 noiembrie 2011"Penibilul" Geoană, șase luni cu suspendare, 14 decembrie 2010, Florin Ciornei, evz.ro, accesat la 22 noiembrie 2011Ziua în care Mircea Geoană revine la sânul PSD, 13 iunie 2011, Marius Vulpe, evz.ro, accesat la 22 noiembrie 2011
La data de 2 noiembrie 2011, grupul PSD de la Senat a cerut revocarea lui Geoană din funcția de președintele SenatuluiCum a sărit Victor Ponta la Mircea Geoană asmuțit de Crin Antonescu, 3 noiembrie 2011, Florin Ciornei, evz.ro, accesat la 17 noiembrie 2011.
La data de 13 noiembrie 2011, Comisia de Integritate a PSD a decis să propună excluderea lui Mircea Geoană din partidMircea Geoană, exclus din PSD în bătaie de joc. Comisia de Integritate l-a chemat la audieri, dar decizia era deja luată. Geoană: Ponta și Antonescu au apelat la Hrebenciuc să-i ducă în vizită în SUA pe bani, 13 noiembrie 2011, Florin Ciornei, Marius Vulpe, evz.ro, accesat la 17 noiembrie 2011. Conflictul lui Geoană cu partidul a fost cauzat de declarațiile critice ale acestuia în cadrul Consiliul Național al PSD din octombrie 2011, de declarația că ar putea candida la președinție și vizita Statele Unite ale Americii la sfârșitul lui octombrie, vizită în care ar fi pozat în lider al opozițieiVictor Ponta îl sperie pe Mircea Geoană că-l dă afară de la Senat, 31 octombrie 2011, Marius Vulpe, evz.ro, accesat la 17 noiembrie 2011.
La data de 22 noiembrie 2011, Mircea Geoană a fost exclus din PSDMircea Geoană a fost exclus din PSD: „Adio, tovarăși!”. Stenogramele mazilirii președintelui Senatului, 2 noiembrie 2011, Florin Ciornei, Marius Vulpe, evz.ro, accesat la 28 decembrie 2011.
Pe 16 martie 2012, Mircea Geoană a lansat o platformă apolitică, numită „România noastră”, cu scopul declarat de „a aduna energiile pozitive din societate pentru o Românie dezvoltată”.Mircea Geoană își face mișcare civică. Andreea Marin și Ovidiu Lipan Țăndărică, printre susținători, 16 martie 2012, Laura Ciobanu, Ionuț Fantaziu, Evenimentul zilei, accesat la 4 aprilie 2012 Din data de 3 aprilie 2012, mișcarea „România noastră” are și un „braț” politic.PRODEMO, partidul pentru care Geoană a fost exclus din PSD, 4 aprilie 2012, Florin Ciornei, Evenimentul zilei, accesat la 4 aprilie 2012 Acesta se numește PRODEMO și este înființat și condus de Marius Lazăr, fost membru PSD, exclus pentru că l-a criticat pe Victor Ponta.EXCLUSIV. Un consilier al lui Geoană a lansat un nou partid politic, 3 aprilie 2012, Florin Ciornei, Carmen Vintilă, Evenimentul zilei, accesat la 4 aprilie 2012
În octombrie 2012, Mircea Geoană a revenit în PSD, iar la alegerile parlamentare din 2012 candidează pentru un nou mandat de senator, pe listele USL.
În aprilie 2015, Mircea Geoană a lansat Partidul Social Românesc, care crede într-o nouă regulă a jocului în politică, economie și societate. PSRO propune Noul Proiect de Țară, venind în întâmpinarea celor care împărtășesc alt crez ideologic.
Din 17 iulie 2019 a fost numit adjunct al secretarului general al NATO de către Jens Stoltenberg. A demisionat din această funcție la 3 septembrie 2024.
Prima candidatură la președinția României În 2009, Mircea Geoană a participat la alegerile prezidențiale, ajungând în turul 2 de scrutin în care a fost învins de Traian Băsescu.
Parteneriatul pentru Timișoara La 1 decembrie 2009, Mircea Geoană, candidatul PSD la președinție, împreună cu liderul PNL, Crin Antonescu, cu Klaus Johannis, primarul Sibiului și cu cel al Timișoarei, Gheorghe Ciuhandu, au semnat „Parteneriatul pentru Timișoara”, un acord prin care edilul Timișoarei îl sprijină pe candidatul PSD la președinție.Geoană, Antonescu, Iohannis și Ciuhandu au semnat "Parteneriatul pentru Timișoara" Mircea Geoană a considerat acest pact un „moment de reconciliere istorică”, dar la momentul anunțării acestui acord în Piața Operei s-au strâns câteva mii de timișoreni, membrii ai PSD, dar și ai PDL și revoluționari, cei din urmă l-au huiduit pe Geoană și nu l-au lăsat să-și țină discursul în Piața Operei. În zonă a fost desfășurate forțe de ordine pentru a menține distanța între cele două tabere. Alte manifestații de susținere a celei de la Timișoara au avut loc și în alte orașe din țară, inclusiv în Piața Universității din București.
PSD, PNL, unii membri ai PNȚCD și ziare și televiziuni au acuzat Partidul Democrat Liberal de organizarea mitingurilor, la Cluj au participat membri ai organizației de tineret a PDL, iar martorii au spus că la mitingul anticomunist au participat doar studenți arondați politic și câteva persoane din piață care s-au alăturat benevol manifestației, iar bucureștenii erau invitați, prin SMS-uri, să se adune la rândul lor în Piața Universității. Disidenta Doina Cornea a declarat că mitingurile din Timișoara și celelalte orașe sunt „un gest disperat al președintelui, care simte că a pierdut terenul”, precizând că ceea ce s-a văzut la televizor i-a adus aminte de mineriade.
Dezbaterea finală La 3 decembrie 2009, candidații la al doilea tur de scrutin, Traian Băsescu și Mircea Geoană, s-au întâlnit într-o dezbatere televizată care a marcat confruntarea finală a campaniei electorale. Evenimentul a fost organizat la Palatul Parlamentului, sub egida Institutului de Politici Publice.