Aihara Toshio (în japoneză: 相原 利雄; n. 6 septembrie 1933) este un inginer mecanic japonez, specializat în inginerie termică. Este profesor emerit al Universității Tohoku și fost președinte al Societății Japoneze pentru Transfer de Căldură.

Istorie Aihara s-a născut în fosta Prefectură TokyoMechanical Engineering Selection: Heat Transfer Shōkabō. În 1958 a absolvit Departamentul de Inginerie Mecanică al Facultății de Inginerie de la Universitatea Tohoku și s-a angajat la Matsushita Electric Industrial, în secția de fizică aplicată a departamentului de electricitate din Laboratorul Central de Cercetare. În 1963 a devenit șef de cercetare în departamentul tehnic al diviziei de echipamente frigorifice a companiei Matsushita Electric Industrial. În 1964 a devenit șef al laboratorului de inginerie termică din cadrul Laboratorului Central de Cercetare al aceleiași companii.

În 1966 a fost numit conferențiar la Institutul de Mecanică de Mare Viteză al Universității Tohoku. În 1968 a obținut titlul de doctor în inginerie la Universitatea Tohoku. În 1976 a devenit profesor la Institutul de Mecanică de Mare Viteză al Universității Tohoku. În 1983 a fost cercetător în străinătate la Universitatea din Londra, la Queen Mary. În 1988 a fost vicepreședinte al Uniunii Conferinței Mondiale de Transfer Termic Experimental, Mecanica Fluidelor și Termodinamică.

În 1989 a devenit profesor la Institutul de Știința Fluidelor al Universității Tohoku și vicepreședinte al Societății Japoneze pentru Transfer de Căldură. În 1990 a devenit cercetător asociat al Institutului Național de Științe ale Fuziunii. În 1991 a fost consilier al filialei Tohoku a Societății de Inginerie pentru Climatizare și Instalații Sanitare. În 1992 a devenit președinte al grupului Tohoku pentru transfer de căldură. În 1995 a fost membru al consiliului Universității Tohoku și președinte al Societății Japoneze pentru Transfer de Căldură. În 1997 s-a pensionat la limita de vârstă„相原利雄教授著作目録”, martie 1997, Sala de materiale memoriale a Universității Tohoku, Bibliografia nr. 650. și a devenit profesor emerit al Universității Tohoku.

De asemenea, a fost președinte al Conferinței comune Japonia–Statele Unite de inginerie termică, membru expert al Curții Superioare din Tokyo și membru expert al Înaltei Curți de Proprietate IntelectualăEspresso: Heat Transfer Engineering Kinokuniya.

Cărți Ingineria transferului de căldură, Shōkabō, 1994 Darurile lui Prometeu: căldura în viața de zi cu zi, Shōkabō, 2002 Espresso: ingineria transferului de căldură, Shōkabō, 2009

Premii 1986: Premiul pentru prezentare excelentă al Conferinței Internaționale de Transfer de Căldură 1988: Premiul pentru contribuții academice al Conferinței Internaționale privind Tehnologia de Răcire a Echipamentelor Electronice 1997: Premiul pentru contribuții de durată al Diviziei de Inginerie Termică a Societății Japoneze a Inginerilor MecaniciRegulamentul privind premiile și distincțiile generale ale Diviziei de Inginerie Termică a Societății Japoneze a Inginerilor Mecanici Societatea Japoneză a Inginerilor Mecanici 1998: Premiul Academic al Societății Japoneze pentru Transfer de CăldurăLista laureaților premiilor academice, tehnice și de încurajare ale Societății Japoneze pentru Transfer de Căldură Societatea Japoneză pentru Transfer de Căldură

Note

Categorie:Nașteri pe 6 septembrie Categorie:Oameni din Tokyo Categorie:Ingineri mecanici japonezi Categorie:Oameni ai Institutului de Știință a Fuziunii Nucleare Categorie:Oameni de la Institutul de Știință a Fluidelor al Universității din Tohoku Categorie:Profesori la Universitatea din Tohoku Categorie:Doctori în inginerie Categorie:Deținători de diplome de licență în inginerie (Japonia) Categorie:Oameni din grupul Panasonic Categorie:Absolvenți ai Universității din Tohoku Categorie:Nașteri în prefectura Tokyo Categorie:Oameni în viață Categorie:Nașteri în 1933