miniatura|Trenul de mare viteză ICE, deținut de Deutsche Bahn. Armata sau serviciile de informații rusești au organizat acte de sabotaj în Europa, inclusiv incendieri, planuri de asasinat, daune la căile ferate, acte de vandalism și interferențe electronice, ca parte a unui război hibrid care vizează destabilizarea țărilor care sprijină Ucraina în timpul războiului Rusia-Ucraina. Oficialii europeni raportează că numărul de presupuse incidente de sabotaj rusesc a crescut vertiginos în 2023-2024, împotriva infrastructurii, inclusiv a conductelor de gaze și a cablurilor de comunicații. Oficialii spun că campania de sabotaj este coordonată în mare parte de serviciile secrete rusești (GRU) și executată de agenți sub acoperire sau de autori recrutați local, autoritățile ruse negând responsabilitatea.
În 2025, NATO a descris nivelul amenințărilor de sabotaj ca fiind „un nivel record” și a declarat că considera campania rusă de subversiune o serioasă provocare de securitate pentru Europa. Institutul Internațional pentru Studii Strategice a documentat peste 50 de evenimente de sabotaj în Europa din 2022 până la mijlocul anului 2025, care erau probabil legate de Rusia. Potrivit serviciilor de securitate europene, campania de sabotaj a fost realizată în mod deliberat cu un număr mic de victime și menținută la un nivel moderat de distrugere pentru a reduce riscul de a provoca un răspuns militar direct din partea NATO.
Context Rusia are un istoric de operațiuni secrete și sabotaj în Europa, care datează din timpul Războiului Rece, iar doctrina sa militară a pus mult timp accent pe țintirea infrastructurii inamice. În anii 2010, agenți ruși au fost implicați în incidente izolate de sabotaj, cum ar fi exploziile de la depozitul de muniții Vrbětice din 2014, în Cehia, care au ucis două persoane și au fost ulterior atribuite agenților GRU din Rusia. Potrivit anchetatorilor cehi, agenții GRU (folosind aceleași identități acoperite legate ulterior de otrăvirea lui Skripal) au coordonat exploziile depozitului, presupus pentru a perturba aprovizionarea cu arme destinate Ucrainei în timpul războiului din Donbas din 2014. Exploziile au dus la o ruptură diplomatică, inclusiv expulzări în masă ale diplomaților ruși din Praga și Moscova.
După invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, guvernele europene au început să raporteze o creștere bruscă a incendiilor suspecte, a daunelor aduse infrastructurii și a altor atacuri, pe care le-au considerat război hibrid. Multe dintre aceste incidente au fost inițial inexplicabile sau tratate ca accidente, dar au ajuns să fie văzute ca posibile acte de sabotaj rusesc pe măsură ce au apărut tipare. Până în 2023, oficialii NATO și UE au declarat că Rusia ducea o campanie coordonată de subversiune și sabotaj sub pragul războiului evident, vizând infrastructura critică și moralul civililor din Europa.
Tipuri de sabotaj și incidente miniatura|Centrul comercial Marywilska 44 din Varșovia, după atacul incendiar inspirat de agenți ruși. În sabotajul Nord Stream, secțiuni ale conductelor de gaze Nord Stream 1 și 2 din Rusia către Germania au fost distruse folosind explozibili. Responsabilitatea pentru exploziile conductei Nord Stream din 26 septembrie 2022 era neclară. Unii oficiali germani au avansat teoria conform căreia Rusia avea motivul de a-și deteriora conductele, ca o operațiune sub „steag fals” pentru a crea o ruptură între vest și Kiev. În urma sabotajului, NATO a intensificat patrulele în jurul conductelor.
Din 2022, operatorii europeni de telecomunicații din regiunea nordică-baltică au raportat numeroase întreruperi cauzate de întreruperi inexplicabile ale cablurilor, iar oficialii citează în mod regulat Rusia drept principalul suspect. În perioada 2023–2024, cablurile și conductele submarine din Marea Baltică au fost rupte sau deteriorate. În octombrie 2023, o conductă submarină de gaze dintre Finlanda și Estonia a fost ruptă concomitent cu un cablu de date, ceea ce Finlanda a numit un act deliberat. În noiembrie 2024, două cabluri de internet cu fibră optică din Marea Baltică au fost rupte în decurs de două zile: unul care lega Finlanda de Germania și altul care lega Suedia de rețeaua Lituaniei. La sfârșitul lunii decembrie 2024, un cablu electric submarin între Finlanda și Estonia a fost tăiat, împreună cu mai multe cabluri de telecomunicații din apropiere, provocând pene de curent și întreruperi ale internetului.
Unitățile cibernetice rusești, adesea în coordonare cu eforturi de sabotaj fizic, au vizat sisteme critice precum centralele electrice cel puțin de la mijlocul anilor 2010.
Infrastructura feroviară și de transport europeană a fost vizată. Pe 8 octombrie 2022, sabotori necunoscuți au tăiat două cabluri de fibră optică ale Deutsche Bahn în Germania, paralizând rețeaua de semnalizare feroviară din nordul țării și oprind tot traficul feroviar pe distanțe lungi și de marfă timp de aproximativ trei ore. Un al doilea act de sabotaj al cablurilor a avut loc în Germania în decembrie 2022, când cablurile au fost tăiate în apropierea orașului Essen. În 2023, a fost arestată o rețea de spionaj rus în Polonia, care se presupunea că plănuia sabotarea liniilor feroviare și a transporturilor de arme. Procurorii polonezi au anunțat ulterior că peste o duzină de persoane, despre care se pare că lucrau pentru serviciile secrete rusești, au fost acuzate de pregătirea unor acte de sabotaj împotriva infrastructurii de transport poloneze și au fost găsite cu camere ascunse care monitorizau liniile feroviare utilizate pentru transporturile spre Ucraina. Oficialii NATO au recunoscut cazuri de tentative de deraiere a trenurilor și alte sabotări ale tranzitului ca parte a campaniei mai ample de perturbare a logisticii. Pe 16 noiembrie 2025, un atac de sabotaj a fost efectuat pe secțiuni ale căii ferate Varșovia - Lublin.
La mijlocul anilor 2020, un val de incendieri și false cu bombe a lovit ținte comerciale sau simbolice din întreaga Europă, în special în Polonia și Lituania. Pe 8 mai 2024, un magazin IKEA din Vilnius a fost incendiat după orele de închidere. Procurorii lituanieni descriu incidentul ca fiind un act de „terorism” comis de GRU. Doi cetățeni ucraineni au fost acuzați ca fiind autorii locali. Unul a fost arestat în Lituania, iar celălalt în Polonia. Anchetatorii au descoperit că niște intermediari ruși le promiseseră 10.000 de euro pentru a comite atacuri cu bombă sau incendii în centre comerciale din Lituania și Letonia. Pe 11 mai 2024, un incendiu masiv a distrus centrul comercial Marywilska 44 din Varșovia, o piață cu peste 1.000 de magazine, în timpul nopții, fără victime. În 2025, dovezile au arătat că incendiul fusese comandat de un ofițer GRU din Rusia și mai multe persoane suspectate a fi intermediari recrutați local au fost arestate. Autoritățile lituaniene și poloneze au considerat probabil ca aceeași rețea cu legături cu Rusia să se afle atât în spatele incendiului de la Ikea, cât și în spatele incendiului de la mall-ul din Varșovia. Ca răspuns, în mai 2025, Polonia a expulzat diplomații ruși și a ordonat închiderea consulatului Rusiei din Cracovia. În Regatul Unit, un complot incendiar a vizat un complex de fabrici și depozite deținut de un om de afaceri ucrainean din estul Londrei. Pe 20 martie 2024, instalația, care fusese implicată în furnizarea de echipamente de protecție Ucrainei, a fost incendiată. Poliția britanică a arestat un grup de suspecți și a anunțat că liderul a fost recrutat online și îndrumat de persoane legate de grupul de mercenari ruși Wagner Group pentru a comite incendiul.
Franța a cunoscut incidente de intimidare în 2024, mai degrabă decât atacuri directe. În luna mai, vandali necunoscuți au desfigurat un memorial al Holocaustului din Paris cu graffiti pro-ruse. Pe 1 iunie 2024, vizitatorii dimineții de pe Champ de Mars din Paris au găsit cinci sicrie de lemn acoperite cu steaguri franceze, aranjate la poalele Turnului Eiffel. Fiecare sicriu era pictat cu cuvintele „Soldați francezi în Ucraina”. Autoritățile franceze au tratat acest lucru ca pe o cascadorie de propagandă ostilă. Trei bărbați, dintre care unul avea legături cu un grup extremist pro-rus, au fost arestați și acuzați de amenințare la securitatea națională. Serviciile de informații franceze au sugerat posibile legături între cele două evenimente, ca parte a unei campanii rusești de presiune psihologică în Franța.
Alte incidente de mai mică amploare atribuite campaniei de sabotaj includ acte de vandalism sau amenințări la adresa politicienilor. La începutul anului 2023, ministrul de interne al Estoniei a avut geamurile mașinii sparte și un cocktail Molotov aruncat asupra proprietății sale în aceeași noapte în care mașina unui jurnalist de investigații proeminent a fost vandalizată în mod similar. Serviciul de securitate al Estoniei a atribuit responsabilitatea agenților ruși care încercau să intimideze susținătorii Ucrainei. În Germania, oficialii au raportat cazuri de sabotaj sau spionaj în jurul bazelor Bundeswehr implicate în antrenarea soldaților ucraineni, inclusiv apariția unor drone mici inexplicabile deasupra poligoanelor de antrenament. Pe 26 iunie 2025, mai multe camioane militare Rheinmetall au fost incendiate la Erfurt, iar trei dintre ele au fost distruse într-un presupus atac de sabotaj lansat de agenți ruși.
Sabotajul rusesc include bruiajul și falsificarea semnalelor GPS în Europa de Nord și de Est. Din 2022, statele nordice și baltice au raportat interferențe puternice cu semnalele de navigație prin satelit în apropierea granițelor lor, care au afectat avioanele civile, navele și dronele pe zone extinse. În ziua invaziei Rusiei în Ucraina, a avut loc un atac cibernetic împotriva sistemului de internet prin satelit al companiei americane de comunicații Viasat, care a afectat rețeaua lor KA-SAT și a provocat întreruperi în Europa Centrală și de Est. În luna mai a acelui an, Uniunea Europeană, Statele Unite și Regatul Unit au condamnat atacul ca fiind o operațiune rusească. Autoritatea aviației civile din Finlanda a declarat că incidentele de întrerupere a semnalelor GPS atribuibile bruiajului de peste granița cu Rusia au crescut semnificativ în frecvență de la invazia rusă la scară largă a Ucrainei din 2022. Într-un caz din aprilie 2023, compania aeriană națională finlandeză Finnair a trebuit să suspende zborurile către orașul Tartu, Estonia, după ce mai multe avioane de pasageri au suferit pierderi de semnale GPS în timpul apropierii. Exercițiile militare și traficul aerian civil din zonele extreme din nordul Norvegiei și Suediei au fost afectate în mod repetat de semnalele de bruiaj transfrontaliere provenite din Peninsula Kola, unde se află mai multe baze militare rusești. În septembrie 2025, o aeronavă în care se afla președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a fost suspectată că a suferit bruiaj GPS în timp ce zbura prin spațiul aerian bulgar. Oficialii NATO au dat vina pe unitățile rusești de război electronic pentru bruiaj. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat că presupusa interferență GPS făcea parte dintr-un model mai amplu care „ar putea avea efecte potențial dezastruoase”.
În februarie 2024, trupul lui Maxim Kuzminov a fost găsit într-o parcare subterană din Spania, „plin de găuri de gloanțe și călcat de o mașină”. Kuzminov fusese pilot de elicopter în forțele armate ruse și trecuse de partea ucraineană cu șase luni mai devreme la bordul unui elicopter militar Mi-8. Analiștii au considerat că este probabil ca acesta să fi fost asasinat de SVR-ul rus. De asemenea, planul dejucat de asasinare a directorului general al Rheinmetall în 2024 a făcut parte dintr-o campanie de sabotaj mai amplă, potrivit oficialilor NATO.