Mănăstirea Sucevița este o mănăstire ortodoxă din România, construită între anii 1583-1586 și situată în satul Sucevița din comuna omonină (județul Suceava), la o distanță de 18 km de municipiul Rădăuți.
Mănăstirea Sucevița a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind formată din 5 obiective:Cultura.ro - Lista monumentelor istorice din România, accesat 10 octombrie 2012 Biserica „Învierea Domnului” - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.01; Chilii - datând din secolul al XVI-lea și având codul SV-II-m-A-05651.02; Paraclis - datând din 1583-1586 și având codul SV-II-m-A-05651.03; Turnuri de nord-est și nord-vest - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.04 și Zid de incintă - datând din secolele XVI-XVII și având codul SV-II-m-A-05651.05.
În anul 1993, Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a inclus Biserica „Învierea Domnului” din cadrul Mănăstirii Sucevița, împreună cu alte șapte biserici din nordul Moldovei (Arbore, Pătrăuți, Moldovița, Probota, „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava, Humor și Voroneț), pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul Bisericile pictate din nordul Moldovei.Patrimoniul UNESCO
Istoric
stanga|miniatura|200x200px Tradiția așază pe valea râului Sucevița, între dealuri, o biserică din lemn și o schivnicie de pe la începutul veacului al XVI-lea.
Legenda spune că, mai târziu, pentru răscumpărarea a cine știe căror păcate, o femeie a adus cu carul ei tras de bivoli, timp de treizeci de ani, piatra necesară actualei construcții. Documentar, mănăstirea este atestată la 1582, în vremea voievodului Petru Șchiopul.
Monumentul este în realitate ctitoria comună a familiilor Movileștilor (mari boieri, cărturari și chiar domnitori ai Moldovei și Țării Românești, sec. XVI-XVII). Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Notă aparte fac celelalte două mici pridvoare deschise (stâlpi legați prin arcuri în acoladă) plasați mai târziu pe laturile de sud și de nord; prin excelență "muntenești", ele constituie un evident ecou al arhitecturii din Țara Românească. Se mențin firidele absidelor, chenarele gotice din piatră și ocnițele numai la turlă, inclusiv pe baza ei stelată. Incinta este un patrulater (100x104 m) de ziduri înalte (6 m) și groase (3 m) prevăzute cu contraforturi, metereze, drum de strajă, patru turnuri de colț și unul cu paraclis peste gangul intrării (stema Moldovei); se mai află încăperi ale vechii case domnești și beciuri. miniatura|390x390px|Ieremia Movilă - tablou votiv
Arhitectură Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova. Pictura murală interioară și exterioară este de o mare valoare artistică, fiind o amplă narațiune biblică din Vechiul și Noul Testament.
Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița a fost inclusă în siturile protejate care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO. UNESCO - Service de presse - Église de la Réssurection du monastère de Sucevita (extension des "Églises de Moldavie") - Roumanie, accesat 12 aprilie 2012Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial, 2 august 2010, Jurnalul Național, accesat la 6 iunie 2013
Fotogalerie
Note
Lectură suplimentară Mănăstirea Sucevița, Mitropolia Moldovei și Sucevei, Editura Mitropolia Moldovei și Sucevei, 1971
Legături externe
Mănăstirea Sucevița
Tur virtual 360o Mănăstirea Sucevița - format din 3 panorame virtuale Mănăstirea Sucevița pe DescoperaRomania.eu Mănăstirea Sucevița (pe TravelWorld.ro)
Informații detaliate Mănăstirea Sucevița , GuraHumorului.info Mănăstirea Sucevița pe www.monumenteromania.ro Manastirea Sucevita, 13 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro Manastirea Sucevita, 15 iunie 2012, CrestinOrtodox.ro Manastirea Sucevita, o lectie deschisa de istorie si religie, 8 mai 2000, Evenimentul zilei Hram de Paști la Mănăstirea Sucevița, 3 aprilie 2010, Cristinel C. Popa, Jurnalul Național Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, inclusă în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Galerie foto cu toate siturile acceptate, 2 august 2010, Gândul Biserica Învierii de la Mănăstirea Sucevița, pe Lista Patrimoniului Mondial, 2 august 2010, Evenimentul zilei Mănăstirea Sucevița în perioada interbelică , 22 iulie 2011, Ziarul Lumina Mănăstirea Sucevița în primul deceniu comunist , 7 decembrie 2012, Adrian Nicolae Petcu, Ziarul Lumina Sucevița este unica mănăstire din Bucovina care deține „testamentul artei moldovenești“ , 17 octombrie 2009, Raluca Brodner, Ziarul Lumina Intelepciunea lui Dumnezeu pictata la Manastirea Sucevita, 22 octombrie 2009, George Palade, CrestinOrtodox.ro La Sucevita, unde ingerii ies la lumina , 24 septembrie 2005, Adrian Bucurescu, România liberă
Imagini Poze Galerie Foto - Mănăstirea Sucevița Foto Manastirea Sucevita
Video Video Manastirea Sucevita
Vezi și Bisericile pictate din nordul Moldovei Listă de mănăstiri Buzduganul cu trei peceți (film din 1977)
Categorie:Mănăstiri din județul Suceava Categorie:Patrimoniul mondial din România Categorie:Locuri de pelerinaj din România Categorie:Locuri de pelerinaj creștin Categorie:Monumente istorice din județul Suceava Categorie:Biserici cu hramul Învierea Domnului