miniatura|Construirea unei plute în satul Crucea,1943 Plutăritul pe Bistrița a fost o activitate tradițională de transport al lemnului din Carpații Orientali practicată pe cursul râului Bistrița și o parte dintre afluenții săi.

Pe cursurile superioare s-a practicat atât plutăritul liber al buștenilor, cât și plutăritul dirijat, în care lemnul era legat în plute formate din mai multe table. Transportul continua pe Bistrița și, în aval, pe Siret până la Galați.

Practicarea plutăritului dirijat a impus amenajarea cursurilor de apă, construirea de haituri (opusturi) și schele, precum și apariția unei categorii profesionale specializate, plutașii. stanga|miniatura|Plute pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, lângă barajul Bicaz (1971) În secolele al XIX-lea și al XX-lea, odată cu intensificarea exploatării forestiere, plutăritul pe Bistrița a cunoscut o dezvoltare deosebită. În anii 1951–1954 erau transportați anual pe râu peste două milioane de metri cubi de lemn. Construirea hidrocentralei de la Bicaz a întrerupt traseul tradițional astfel încât din 1960 plutăritul nu s-a mai practicat în aval de baraj. Activitatea a mai continuat o scurtă perioadă pe cursurile din amonte. Pe râul Neagra Șarului s-a practicat intens până în anul 1962, încetând definitiv în 1964.

Călătoriile de agrement Unul dintre cele mai populare trasee începea din Bucovina de unde se cobora cu pluta pe râul Bistrița Aurie spre Regatul României. Se făcea un prim popas obligatoriu la schela de la Gura Negrii, undei se schimbau plutașii și se îndeplineau formalitățile vamale, următoarea oprire a plutelor cu pasageri fiind posibilă în aval de gura de vărsare a râului Colbul în Bistrița, într-o zonă nisipoasă, propice tragerii plutei la mal.Prelepciuc, Aurel Gheorghe (2022). Un aspect mai puțin cunoscut al plutăritului de la răsărit de Carpați. Călătoria de agrement (PDF) Revista de Istorieminiatura|Călătorie de agrement pe Valea BistrițeiPrintre călătorii notabili ce au parcurs traseul pitoresc al Văii Bistriței se numără Mihail Sturza Vodă care a călătorit în 1835 de la Dorna la Borca precum și membri ai Familiei Regale. Regele Carol I, însoțit de un alai numeros, este fotografiat de Juliusz Dutkiewicz în dreptul localității Broșteni. În vara anului 1909, viitorul rege Carol al II-lea însoțit de un grup de colegi de liceu, de medicului casei regale, dr. Eduard Romalo, și de Gh. T. Kirileanu, a parcurs cu pluta traseul de la Vatra Dornei la Crucea. În vara anului 1915 regina Maria, împreună cu principesele Elisabeta și Maria, însoțită de Nicolae Iorga, de ministrul de Interne și de ministrul Lucrărilor Publice, au străbătut pe plută distanța de la Broșteni la Borca.

Reprezentări în artă

Pictură miniatura|Lascar Vorel, Plutași pe Bistrița, ulei pe carton 405x350, Muzeul de artă din Piatra Neamț În perioada comunistă, Ștefan Szönyi, un pictor reprezentativ al realismului socialist, a creat lucrarea „Plutașii de pe Bistrița”.

Cinematografie Filmul Navigatori care dispar (1965), producție a studioului Alexandru Sahia în regia lui Iancu Moscu, este o cronică despre dispariția plutașilor de pe Bistrița odată cu construirea hidrocentralei de la Bicaz.

Muzică „Plutașul de pe Bistrița” este o operetă în trei acte de Filaret Barbu a cărei premiere a avut loc la București în 30 octombrie 1956.

Note

Bibliografie

Bereziuc, Rostislav, „Transportul lemnului în Bucovina”, în Bucovina Forestieră, anul II, nr. 1, 1994, pp. 5–30. Brașcanu, Paul, Năluci pe ape. Plutașii, Iași, Editura Ștef, 2014. Capșa, Aurora, „Plutăritul pe Bistrița. Mic studiu antropogeografic”, în Buletinul Societății Regale Române de Geografie, 1931, pp. 396–401. Cojocaru Țuiac, Constantin, Plutăritul pe Bistrița. Incursiune în istorie, ediția a II-a, Iași, Editura Universitas XXI, 2016. Giurescu, Constantin C., Istoria pădurii românești din cele mai vechi timpuri până astăzi, ediția a II-a, București, Editura Ceres, 1976. Ichim, Radu, Istoria pădurilor și silviculturii din Bucovina, București, Editura Ceres, 1988. Marc, Dorel, „Plutăritul pe afluenții Bistriței – confluență și comunicare interculturală tradițională moldavo-transilvană. Note din cercetările etnografice recente de teren”, în Angvstia, nr. 12, 2008, pp. 227–236. Opletal, Josef, Das forstliche Transportwesen im Dienstbereiche der K. K. Direction der Güter des Bukowiner Griechisch-Orientalischen Religionsfondes in Czernowitz, Viena, 1913. Anania, Mihail, Descrierea pădurei Tarcău și plutăria pe Bistrița, 1900. Plutașii de pe Bistrița, antologie, Piatra-Neamț, Editura Cetatea Doamnei, 2006.

Vezi și

Plutărit

Categorie:Ocupații tradiționale ale românimii Categorie:Transporturi acvatice Categorie:Istoria transporturilor din România