Alegerile de stat din Mecklenburg-Pomerania Inferioară din 2026 au avut loc pe 20 septembrie 2026 pentru a alege al 9-lea landtag al landului Macklenburg-Pomerania Inferioară. Au avut loc în aceeași zi cu alegerile regionale din Berlin, la două săptămâni după victoria zdrobitoare a partidului AfD la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt care, posibil, a mobilizat electoratul pentru SPD."The Saxony-Anhalt election will be the first of the three. A strong AfD result could shape the dynamics of the other two elections, potentially mobilising support for the SPD in Mecklenburg-Western Pomerania and Die Linke in Berlin." -

S-a înregistrat o prezență ridicată la vot, de 78,1%, cu peste un milion de alegători. Partidul Alternativa pentru Germania (AfD) și-a dublat ponderea voturilor, ajungând la 38%, deși nu se preconizează că va forma guvernul, din pricina cordonului sanitar instituit împotriva formațiunilor de extremă dreapta. Partidul de guvernământ SPD a suferit doar pierderi minore, coborând la 35% și ocupând locul al doilea. Celelalte patru partide reprezentate au înregistrat scăderi, ajungând aproape de pragul electoral de 5% sau chiar sub acesta; partidele aflate la guvernare în coaliție – Stânga (Die Linke) și Verzii – au obținut câte 5 mandate fiecare și urmează, cel mai probabil, să facă parte dintr-o coaliție de tip „roșu-roșu-verde”.

Deși se anticipa că FDP își va pierde reprezentarea și în acest land, Uniunea Creștin-Democrată (CDU) a fost creditată în mod neașteptat cu un scor apropiat de pragul de 5% în sondajele de la ieșirea de la urne. La scurt timp, liderul federal al CDU și cancelar, Friedrich Merz, a calificat rezultatul drept un dezastru și a anunțat că va rămâne în funcție. Câteva ore mai târziu, scorul CDU a fost confirmat la 4,9%, partidul nereușind – în premieră absolută – să obțină mandate în urma alegerilor dintr-un land german, fapt ce a agravat criza politică a conducerii lui Merz. De asemenea, Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) s-a situat sub pragul de 5%, la fel ca la alegerile din Berlin.

Data alegerilor Conform Constituției landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară, alegerile la nivel de land trebuie să aibă loc într-un interval cuprins între 58 și 61 de luni de la începutul legislaturii (Articolul 27, alineatul 1, teza a doua). Cel de-al 8-lea Landtag al landului Mecklenburg-Pomerania Inferioară s-a constituit pe 26 octombrie 2021. Cu excepția cazului în care parlamentul este dizolvat anticipat, se preconizează că următoarele alegeri vor avea loc la 20 septembrie 2026, încadrându-se în intervalul permis cuprins între 30 august și 22 noiembrie 2026.

Sistem electoral Landtagul din Mecklenburg-Pomerania Inferioară este format din cel puțin 71 de mandate: 36 sunt atribuite în circumscripții uninominale prin sistemul votului uninominal majoritar (câștigătorul ia totul), iar restul prin liste de partid închise. Au drept de vot cetățenii germani în vârstă de cel puțin 16 ani care au reședința în land de cel puțin 37 de zile, în timp ce persoanele în vârstă de cel puțin 18 ani, care au domiciliul principal în Mecklenburg-Pomerania Inferioară de cel puțin trei luni, pot candida, cu excepția cazului în care sunt împiedicate să o facă printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Mandatele sunt repartizate folosind metoda Hare-Niemeyer.

Partide Tabelul de mai jos arată partidele reprezentate în legislatura a 7-a a Landtagului din Mecklenburg-Pomerania Inferioară NumeIdeologieRezultatele din 2021Prezent Voturi (%)LocuriSPD Partidul Social Democrat din Germania Social democrație39.6% AfD Alternativa pentru Germania Populism de dreapta16.7% CDU Uniunea Creștin-Democrată din Germania Creștin-democrație13.3% Linke Partidul Stângii Socialism democratic9.9% Grüne Alianța 90/Verzii Politică verde 6.3% FDP Partidul Liber Democrat Liberalism clasic 5.8% Următoarele partide mici au depus o listă statală de candidați la oficialul electoral responsabil și au fost aprobate pentru a figura pe buletinul de vot:

Alianța C – Creștinii pentru Germania (Bündnis C) Partidul Comunist al Germaniei (KPD) Partidul Democrat-Ecologist (ÖDP) Alegători Liberi (FW) Partidul Oameni-Climă-Protecția Animalelor (Tierschutzpartei) Partidul pentru Muncă, Statul de Drept, Protecția Animalelor, Promovarea Elitelor și Inițiativa Democratică de Bază (Die PARTEI) Partidul Progresului (PdF) Partidul Pirat din Germania (PIRATEN) Alianța Sahra Wagenknecht – Rațiune și Justiție (BSW) (TF) Partidul Meseriașilor din Germania Volt Germania (Volt) TRĂIM ÎN DEMOCRAȚIE (WLD)

Campanie

Controverse la dezbatere La începutul lunii iunie, liderii celor mai mari patru partide – Schwesig (SPD), Holm (AfD), Peters (CDU) și Oldenburg (Stânga) – au fost invitați la o dezbatere organizată de RTL, în colaborare cu ntv și postul privat de radio Ostseewelle, care urma să aibă loc cu puțin timp înainte de alegeri.

Pe 11 august, Peters (CDU) și Oldenburg (Die Linke) au fost excluși în mod controversat de la dezbaterea organizată de RTL, transformând evenimentul într-o confruntare directă între Schwesig și Holm. Această decizie a stârnit nemulțumirea atât a CDU, cât și a partidului Die Linke. Peters a acuzat-o pe Schwesig că a exercitat presiuni asupra RTL în încercarea de a transforma scrutinul într-o cursă electorală între două partide, din dorința de a-și asigura supraviețuirea politică, calificând acest demers drept „o strategie care îi va împinge pe alegători în brațele AfD”. SPD a precizat doar că Schwesig acceptase să participe la două dezbateri organizate de RTL și NDR, fără a comenta dacă vreun format anume fusese confirmat. Hennis Herbst, liderul filialei regionale a partidului Die Linke, a evitat să o critice direct pe Schwesig, dar și-a exprimat dezaprobarea față de vizibilitatea sporită pe care urma să o primească AfD la televiziune, subliniind totodată că RTL nu adoptase o decizie similară în cazul unei dezbateri planificate înainte de alegerile regionale din 2026 din Saxonia-Anhalt. RTL a negat orice influență din partea SPD sau a guvernului, afirmând că decizia a fost luată în baza prerogativelor sale editoriale și a sondajelor de opinie, care indicau faptul că SPD și AfD se situau mult înaintea tuturor celorlalte partide.

Pe 15 august, publicația Der Spiegel a relatat – citând un mesaj text care a ajuns în presă, provenit de la directorul general al postului Ostseewelle, Timo Sperke – că RTL optase pentru formatul de confruntare directă după ce Schwesig vizitase redacția postului din Berlin și lăsase să se înțeleagă că aceasta era preferința sa. Sperke a refuzat să comenteze mesajul, dar a declarat pentru Der Spiegel că, în opinia sa, RTL preferase formatul de confruntare directă încă de la început, în timp ce Holm a afirmat că acceptase formatul cu patru participanți.

A doua zi, conducerea CDU a criticat postul NDR într-o scrisoare deschisă, susținând că Peters fusese, de asemenea, exclus de la dezbaterea programată pentru seara zilei de 16 septembrie. Adrian Feuerbacher, redactorul-șef al departamentului de știri al NDR, a calificat acuzația drept „o invenție totală, lipsită de orice fundament real”; el a precizat că formatul convenit de la bun început de toți participanții consta într-o masă rotundă cu reprezentanți ai CDU, Verzilor, partidului Stânga (Die Linke) și BSW, pe 15 septembrie, urmată de o confruntare directă între Schwesig și Holm în seara următoare. Purtătorul de cuvânt al lui Schwesig a respins, de asemenea, acuzația, afirmând că NDR nu a solicitat niciodată echipei de campanie un alt format.

Sondaje de opinie Rezumat grafic

Firmă de sondare Data efectuării Mărimeeșantion SPD AfD CDU Linke Grüne FDP BSW Alții Avans Alegerile de stat din 2026 20 septembrie 2026 – 35.5 38.2 4.9 6.5 5.7 1.0 4.8 3.4 2.7Infratest dimap (Exit-poll)20 septembrie 2026 – 35.5 37.3 5.3 7.5 5.5 – 5.0 3.9 1.8Forschungsgruppe Wahlen14–17 septembrie 20261,395 3736695–43 1INSA8–15 septembrie 20261,00035 377105–33 2Forschungsgruppe Wahlen7–10 septembrie 20261,05334 377105–43 4pollytix8–9 septembrie 20261,25230 366126253 6Infratest dimap7–9 septembrie 20261,56533 38795–44 5INSA1–8 septembrie 20261,00033 367115–44 3Infratest dimap26–31 august 20261,21532 358115–45 3Forsa21–27 august 20261,04728 3710115–45 9INSA4–11 august 20261,00029 3610115342 7Infratest dimap2–6 iulie 20261,16729 369125–45 7INSA11–18 iunie 20261,00028 3510114363 7Infratest dimap7–11 mai 20261,15327 3610134–55 9INSA6–16 martie 20261,00026 3412105355 8Forsa9–16 februarie 20261,00323 3713114255 14Forsa9–16 februarie 20261,00323 3713114255 14Infratest dimap21–24 ianuarie 20261,14525 3513124–65 10Infratest dimap18–23 septembrie 20251,15119 3813125–76 19INSA8–15 aprilie 20251,00021 2917155–67 8 Alegerile federale 23 februarie 2025 – 12.435.0 16.0 12.0 5.4 3.2 10.6 3.6 19Forsa28 ianuarie–3 februarie 20251,00421 291687397 8Infratest dimap20–25 ianuarie 20251,185223017763105 8INSA18–25 noiembrie 20241,00021 271955–165 6Infratest dimap23–28 octombrie 20241,15322 281954–148 6INSA16–23 septembrie 20241,00020 2521452176 4 Alegerile europarlamentare 9 iunie 2024 – 10.328.3 21.5 4.9 4.8 2.6 16.4 11.2 6INSA27 mai–3 iunie 20241,00023 2520564143 2Infratest dimap2–7 mai 20241,17721 262158–109 5Forsa 13 aprilie –3 mai 20241,0052025196731465Forsa 10–16 ianuarie20241,00221 31188835610 Wahlkreisprognose 19–28 octombrie 2023 1,02020 3517.586.54–9 1520.5 2515.53.54.53.5216.5 4Infratest dimap13–16 septembrie 20231,18223 3218883–8 9 INSA 26 iunie –3 iulie 2023 1,000 27 29 18 10 6 4– 6 2 INSA 3–11 aprilie 2023 1,00028 25 19 11 6 5– 6 3 Forsa 18–23 ianuarie 2023 1,00427 21 18 12 9 4– 9 6 Infratest dimap 13–18 octombrie 2022 1,16828 24 17 11 8 4– 8 4 Wahlkreisprognose 4–14 august 2022 1,000 27 24 15 8 13 5– 8 3 Wahlkreisprognose 13–20 iunie 2022 1,041 33 19 17.5 7 11 4– 8.5 14 Infratest dimap 1–4 iunie 2022 1,081 30 19 19 9 11 4– 8 11 INSA 25–28 aprilie 2022 1,018 35 18 16 11 6 6– 8 17 Forsa 14–18 martie 2022 1,001 34 16 16 12 7 5– 10 18 Wahlkreisprognose 1–10 februarie 2022 1,000 30 18 20 8 10 6– 8 10 INSA 31 ianuarie –7 februarie 2022 1,000 36 17 16 11 6 6– 8 19 Alegerile de stat din 2021 26 septembrie 2021 – 39.6 16.7 13.3 9.9 6.3 5.8– 8.4 22.9

Rezultate +faracadru|350x350pxPartidVot uninominal (în circumscripții)Vot proporțional (lista partidului)Locuri totale+/–Voturi%LocuriVoturi%LocuriAlternativa pentru Germania400.08639,5122388,02638,221032 +18Partidul Social Democrat din Germania378.53237,3814360,39335,501529–5Die Linke78.8867,79066,3886,5455–4Alianța 90/Verzii28.4272,81057,5875,67550Uniunea Creștin-Democrată63.2126,24049,6294,8900–12Alianța Sahra Wagenknecht40.4974,00049,0364,8300NouPartidul pentru Oameni, Climă și Protecția Animalelor11,1311,10000Partidul Liber Democrat15.4411,52010,4151,0300–5Partidul Meseriașilor din Germania4,7980,4700NouAlegătorii Liberi2.1990,2203,8230,38000Die PARTEI4460,0402,7600,27000Team Freiheit6530,0602,5450,2500NouPartidul Pirat din Germania2,0030,20000Volt Germania1,9090,1900Nou TRĂIM ÎN DEMOCRAȚIE7150,0701,2490,1200NouPartidul Democrat-Ecologist5910,0609810,10000Partidul Progresului9400,0900NouAlianța C – Creștini pentru Germania8920,09000Partidul Comunist al Germaniei8180,08000Lobbyisten für Kinder990,0100NouIndependenți2.8800,28000Total1.012.664100.00361.015.323100.003571–8Voturi valide1.012.66498,871.015.32399,13Voturi invalide/albe11.5871,138.9280,87Voturi totale1.024.251100.001.024.251100.00Votanți înregistrați/prezența1.311.29478.111.311.29478,11Sursă: Oficiul Electoral Statal

Urmări Deși AfD va deține cel mai mare număr de mandate în noul landtag, este puțin probabil să reușească să formeze o coaliție cu vreun alt partid. Schwesig a invitat atât Verzii, cât și partidul Stânga la discuții exploratorii, în perspectiva formării unui guvern de coaliție alături de SPD. Întrucât alianța „roșu-roșu-verde” este singura coaliție capabilă să obțină o majoritate fără a colabora cu AfD, se preconizează că Schwesig va continua să conducă landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară.

Vezi și