Alegeri generale anticipate au avut loc în Țările de Jos pe 22 noiembrie 2023 pentru a alege membrii Camerei Reprezentanților. Se așteptau ca alegerile să aibă loc în 2025, dar au fost convocate alegeri anticipate după prăbușirea celui de-al patrulea cabinet Rutte la 7 iulie 2023, din cauza neînțelegerilor privind politica de imigrație dintre partidele coaliției. Prim-ministrul în funcție, Mark Rutte, a anunțat că nu va conduce partidul său în alegeri și că se va retrage din politică.

În ceea ce a fost descris drept "una dintre cele mai mari surprize politice din politica olandeză de la Al Doilea Război Mondial încoace" partidul populist de dreapta Partidul pentru Libertate (PVV), condus de Geert Wilders, a câștigat 37 de locuri în Camera Reprezentanților cu 150 de locuri, devenind pentru prima dată cel mai mare partid. Toate cele patru partide ale guvernului de coaliție în funcție au suferit pierderi.

După alegeri, a început formarea unui cabinet pentru a decide ce partide vor forma următorul guvern. Ulterior, la 16 mai 2024, a fost încheiat un acord de coaliție între PVV, VVD, NSC și BBB. Politica de imigrație a fost puternic prioritizată pe agenda noului guvern, deoarece reprezentanții coaliției au declarat că vor adopta politica "cea mai strictă" de azil. Numeroase reforme erau așteptate și în domenii precum asistența socială și sănătatea, așa cum a subliniat liderul NSC Pieter Omtzigt în timpul campaniei electorale, similar cu abordarea problemelor apărute după scandalul beneficiilor de îngrijire a copiilor din Olanda. Mai mulți observatori au descris noul guvern ca fiind cel mai de dreapta din istoria recentă.

După negocieri suplimentare între părți, Dick Schoof, director de informații, a fost nominalizat pentru funcția de prim-ministru. La scurt timp după aceea, toate partidele participante au fost de acord cu nominalizarea. Apoi a devenit prim-ministru într-o nouă formare a cabinetului mai bine de o lună mai târziu, pe 2 iulie, după ce fusese numit oficial de către rege.

Context Alegerile generale din 2021 au dus la formarea celui de-al patrulea cabinet Rutte, format dintr-o coaliție formată din Partidul Poporului pentru Libertate și Democrație (VVD), Democrații 66 (D66), Apelul Creștin-Democrat (CDA) și Uniunea Creștină (CU). Mark Rutte, liderul VVD, și-a continuat rolul de prim-ministru.

După 2019, guvernul a avut intenția de a limita impactul uman asupra ciclului azotului. Totuși, proiectul său de lege privind azotul a întâmpinat rezistență din partea mai multor partide de opoziție, inclusiv Mișcarea Țăranilor–Cetățeni (BBB), fondată în 2019 și care a intrat în Camera Reprezentanților după ce a câștigat un loc la alegerile din 2021. Popularitatea sa a crescut rapid, iar BBB a devenit cel mai mare partid la alegerile provinciale din 2023, care au suferit și pierderi grele pentru coaliția de guvernare. Deoarece consiliile provinciale aleg indirect Senatul, aceasta însemna că coaliția aflată la guvernare avea mai multe dificultăți în adoptarea legislației.

Guvernul a demisionat la 7 iulie 2023 după ce cele patru părți nu au reușit să ajungă la un acord asupra unei propuneri de limitare a reunificării familiilor pentru refugiații care fug de conflicte armate. Guvernul de coaliție condus de Mark Rutte s-a prăbușit înaintea anticipatelor alegeri din noiembrie din cauza dezacordurilor ireconciliabile privind problemele migrației. Disputa a apărut din propunerea lui Rutte de a înăspri restricțiile privind reunificarea familiilor solicitanților de azil, având ca scop reducerea numărului de migranți după un scandal anterior legat de centre de migrație supraaglomerate. CDA a susținut propunerea lui Rutte, în timp ce opoziția CU și D66 a dus la eșecul negocierilor. Partidele au decis în unanimitate că nu pot rămâne împreună în coaliție. Regele a cerut prim-ministrului și guvernului său să continue să-și îndeplinească atribuțiile în calitate de interimar. Acest lucru ar fi putut fi văzut ca o mișcare a lui Rutte de a menține migrația în prim-plan, deoarece partidul său era dezbinat în privința politicilor sale privind azotul.

Schimbări de conducere Pe 10 iulie 2023, prim-ministrul Mark Rutte a anunțat că nu va mai candida ca principal candidat al VVD și că va părăsi politica când un nou cabinet va fi învestit. Alți lideri de partid și parlamentari au anunțat, de asemenea, că nu se vor întoarce, inclusiv Sigrid Kaag (D66), Wopke Hoekstra, Pieter Heerma (ambii CDA), Attje Kuiken (PvdA) Kees van der Staaij (SGP), Farid Azarkan (Denk), Liane den Haan (independentă) Nilüfer Gündoğan (independentă) și Sylvana Simons (BIJ1). Jesse Klaver a anunțat că, deși dorește să rămână membru al parlamentului, nu va fi candidat la conducerea alianței Partidului Laburist–GroenLinks. În plus, Vera Bergkamp, președinta Camerei Reprezentanților, nu a candidat pentru realegere.

Sistem electoral Conform articolelor C.1, C.2 și C.3 din legea electorală, alegerile pentru Camera Reprezentanților au loc la fiecare patru ani în martie, cu excepția cazului în care se convoacă alegeri anticipate. Cei 150 de membri ai Camerei Reprezentanților sunt aleși prin reprezentare proporțională pe listă deschisă într-o singură circumscripție națională. Numărul de locuri pe listă este determinat folosind metoda D'Hondt. O listă trebuie să primească un număr de voturi egal sau superior cotei Hare (1 mandat complet) pentru a se califica pentru distribuirea locurilor, ceea ce înseamnă că există un prag electoral de 0,67%. Alegătorii au opțiunea de a vota preferențial. Locurile câștigate de o listă sunt alocate mai întâi candidaților care, prin voturi preferențiale, au primit cel puțin 25% din cota Hare (practic 1/4 dintr-un loc sau 0,17% din totalul voturilor), indiferent de poziția lor pe lista electorală. Dacă mai mulți candidați dintr-o listă depășesc acest prag, ordinea lor este determinată în funcție de numărul de voturi primite. Orice locuri rămase sunt alocate candidaților în funcție de poziția lor pe lista electorală.

Rezultate PVV-ul lui Geert Wilders a câștigat 37 de locuri din cele 150 de locuri ale parlamentului, mai mult decât dublarea locurilor față de alegerile precedente din 2021. GroenLinks–PvdA (GL-PvdA), de orientare de stânga, a terminat pe locul al doilea cu 25 de locuri. Partidul VVD a terminat pe locul trei cu 24 de locuri. NSC a ocupat locul patru cu 20 de locuri.

Note

Categorie:Alegeri în 2023 Categorie:Alegeri în Țările de Jos