George Crețianu () a fost un poet și publicist român, membru de onoare (din 1882) al Academiei Române.
A fost elev al Colegiului Sfântu Sava din București. A studiat dreptul la Paris, unde a fondat împreună cu alți tineri români ziarul "Junimea Română", care a militat pentru Unire. S-a întors în țară în anul 1853, când a intrat în magistratură ca procuror de tribunal , apoi substitut la Înalta Curte, iar în 1857, juristconsult al Statului.Dim. R. Rosetti, Dicționarul Contimporanilor, București, Editura Lito-Tipografiei "Populara", articolul Cretzeanu, Gheorghe, p. 58 În 1859 a fost numit director în Ministerul Justiției, apoi ministru ad-interim la același minister. În 1860 este numit membru la Înalta Curte, apoi procuror la Casație, iar în continuare, membru la Casație, până la sfârșitul vieții.
Scrieri Melodii intime, București, Impr. Sfântei Mitropolii, 1855 Patrie și libertate (Poesii vechi și noui), București, Göbl, 1879 A colaborat la ziarul Patria din 1854, care însă a fost oprit de cenzură. George Călinescu precizează că Crețianu a fost autorul popularului "Cântec al străinătății" ("Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara mea").George Călinescu, Istoria literaturii române. Compendiu. București, Editura pentru Literatură, p. 127
Note
Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
Categorie:Nașteri în 1829 Categorie:Decese în 1887 Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea Categorie:Publiciști români Categorie:Membri de onoare ai Academiei Române