Articolul se referă la filozoful și politicianul comunist român. Pentru alte utilizări, vedeți Constantin Ionescu (dezambiguizare).

Constantin Ionescu Gulian (pe numele său complet Constantin Henri Ionescu-Gulian, n. 22 aprilie 1914, București - 21 august 2011) a fost un filosof evreu român, comunist , membru titular al Academiei Române, din 1955.

Biografie A studiat la Sorbona și a fost membru al Asociației sociologilor de limba franceză.Inteligențe științifice românești - francofone și francofile În Germania, el a fost membru al Comisiei de marxism din Heidelberg. Cartea sa despre antropologia filozofică marxistă a apărut în Franța în trei ediții, în același timp fiind tradus în spaniolă, portugheză și germană, existând chiar și o ediție mexicană. Renumita sa Monografie Hegel a fost editată și în Uniunea Sovietică (Moscova, 1962-1963). În anul 1964, academicianului Constantin Ionescu-Gulian i s-a conferit „Ordinul Muncii” clasa I. Decretul 320 din 25 iulie 1964

Vladimir Tismăneanu citează o apreciere a lui Sorin Lavric, care se referă la C. Ionescu-Gulian, încă membru al Academiei Române, poreclit cândva „academicuțul Nulian”.Un portret necrutator: Sorin Lavric despre dictatorul ideologic Leonte Răutu

În 1957, academicianul C.I. Gulian a publicat un studiu pe tema fatalismului, proclamând: „Poporul român – ca toate popoarele – are față de moarte o atitudine firească, sănătoasă, considerând-o drept un fenomen natural, pe care experiența sa milenară de viață l-a integrat prin legea firii (…). Poporul nici nu se resemnează, nici nu primește cu bucurie moartea; el o acceptă numai, ca pe un fenomen firesc… A ști că moartea e un fenomen firesc și a accepta fenomenul ca o lege a firii este cu totul altceva decât dorința de moarte și glorificarea morții, pe care o predică ideologia burgheză în descompunere”.C.I. Gulian, Sensul vieții în folclorul românesc, București, 1957, p. 224, apud A. Fochi, Miorița, 1964, p. 153-154.)

După ce fusese „scuturat” într-un discurs al lui Leonte Răutu, C.I.Gulian s-a metamorfozat într-un instrument docil. Gulian a fost cel ce i-a „demolat” pe Titu Maiorescu și pe Eugen Lovinescu în perioada proletcultistă a regimului comunist din România.

Decorații Ordinul „23 August” clasa a IV-a (12 august 1959) „pentru activitate rodnică în dezvoltarea științei și culturii din Republica Populară Romînă”Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 192. 20px Ordinul „Steaua Republicii Populare Romîne” clasa a IV-a (18 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 509 din 18 august 1964 pentru conferirea unor ordine ale Republicii Populare Romîne, publicat în Buletinul Oficial nr. 12 din 27 august 1964. Ordinul „Meritul Științific” clasa a II-a (26 septembrie 1966) „pentru merite deosebite în activitatea științifică, cu prilejul Centenarului Academiei Republicii Socialiste România”Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 739 din 26 septembrie 1966 privind conferirea ordinului și medaliei „Meritul Științific”, publicat în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul II, nr. 66, Partea I, 11 octombrie 1966, p. 468.

Scrieri Introducere în etica nouă, Editura de Stat, 1946. Introducere in sociologia culturii, Editura de Stat, 1947. Aristotel, Editura de Stat pentru Literatura Stiintifica si Didactica, București, 1951 Gandirea social-politica a lui Nicolae Balcescu, Editura pentru Literatura Politica, București, 1954 Sensul vietii in Folclorul rominesc, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1957 Goethe și problemele filozofiei, Editura Stiintifica, București, 1957 Metoda si sistem la Hegel, Editura Academiei R.S. România, București, 1957; 1963 (2 vol.) Marxismul si antropologia filozofica: actualitatea problemei omului, București, 1964 Despre cultura spirituala a popoarelor africane, Editura Stiintifica, București, 1964 Problematica omului (Eseu de antropologie filozofica), Editura Politica, București, 1966 Hegel, Marx, Lenin und die Fragen der Kulturphilosophie, Editura Academiei R.S. România, București, 1966 Antologia gîndirii românesti: secolele XV-XIX; C I. Culian, N. Ghita, C. Gogoneata ...Vol. 1-2, Editura Politica, București, 1967 Omul in folclorul african, Editura pentru Literatura Universala, București, 1967 Istoria umanismului si geneza culturii, Editura Academiei R.S. România, București, 1967 Originile umanismului si ale culturii, Editura Academiei R.S. România, București, 1967 Probleme de perspectiva ale teoriei culturii, Editura Academiei R.S. România, București, 1967 Mit si cultura, Editura Politica, București, 1968 Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei R.S. România, București, 1970 Aspecte din filozofia contemporana; H. Wald, Al. Boboc si C. I. Gulian; Editura Academiei R.S. România, București, 1970 Istoria, omul si cultura, Editura Politica, București, 1970 Antropologie filozofica, Editura Politica, București, 1972 Problematica omului si existentialismul contemporan, Editura Politica, București, 1973 Versuch einer marxistischen philosophischen Anthropologie, Darmstadt, Neuwied, Luchterhand, 1973 Introducere în istoria filosofiei moderne, Editura Enciclopedică Română, București, 1974 Bazele istoriei și teoriei culturii, Editura Academiei R.S. România, București, 1975 Marxism și structuralism, Editura Politică, București, 1976 Structura și sensul culturii: (contributii la istoria ideilor contemporane), Editura Politică, București, 1980 Hegel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981 Lumea culturii primitive, Editura Albatros, București, 1983 Antropologia politica si geneza ideologiilor, Editura Politică, București, 1984 Axiologie și istorie: de la Zaratkustra la Hegel, Editura Academiei R.S. România, București, 1987 Axiologie și istorie în gândirea contemporană, Vol.1., Editura Academiei Române, București, 1991 Hegel. Tînarul Nietzsche. Mircea Eliade, teoretician si istoric al religiilor: eseuri de istoria gindirii, Editura Academiei, București, 1992 Nietzsche, Vol.1, Editura Academiei Române, București, 1994. Istoria religiilor în lumina filosofiei: teoria sociala si istoria religiilor, Editura Institutului de Teorie Sociala, București, 1997

Note

Legături externe Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – I

Categorie:Nașteri în 1914 Categorie:Nașteri pe 22 aprilie Categorie:Decese în 2011 Categorie:Decese pe 21 august Categorie:Membri titulari ai Academiei Române Categorie:Absolvenți ai Universității Sorbonne Categorie:Bucureșteni Categorie:Comuniști evrei români Categorie:Decorați cu Ordinul Muncii (România) Categorie:Evrei români membri ai Academiei Române Categorie:Evrei români Categorie:Filozofi români