Ioan S. Nenițescu (născut Ioan Vasiliu; )Biografia lui Ioan S. Nenițescu a fost dramaturg, monograf, poet, prozator și scriitor român, membru corespondent al Academiei Române.
Este autorul versurilor cunoscutului cântec patriotic „Pui de lei”, muzica fiind compusă de Ionel G. Brătianu, precum și al poeziei „Țara mea”, adusă în conștiința publicului român postbelic și contemporan prin intermediul interpretării sale de excepție de către Tudor Gheorghe.
Debutează publicistic în ziarul Gardistul civic din Galați, în august 1874 și editorial cu volumul de versuri Flori de primăvară, în tipografia berlineză „C.Berg&V.Holten”.
Biografie Ani timpurii Ioan S. Nenițescu s-a născut (ca Ioan Vasiliu) în atunci târgul Galaților, al doilea copil al lui Ștefan Vasiliu (negustor de pânzeturi fine) și al Elisabetei Zaharia. Numele de familie Nenițescu, pe care îl va adopta mai târziu și care îl va face celebru în timpul său, urma să fie împrumutat, și apoi ușor modificat, de la unchiul sau, monahul Ilarion Neniță, unul din modelele sale.
După studii primare si gimnaziale, va urma Școala Comercială „Alexandru Ioan I“ din Galați, și apoi va continua cu studii liceale la Iasi, unde își va lua bacalaureatul. Se înscrie „ca audient“ la Facultatea de Litere din Iași, frecventând totodată și ședințele Societății literare „Junimea“ (1875). Primele sale versuri sunt scrise tot atunci, fiind dedicate lui Vasile Alecsandri, mentorul său literar.
Războiul de independență al României Se înrolează voluntar în Armata Română, făcând parte din Regimentul 13 Dorobanți. Este sublocotenent al regimentului și ia parte la asediul redutelor Grivița 1 și Grivița 2, fiind rănit. Este decorat cu distincțiile „Steaua României“ și „Virtutea Militară“.
Poeziile pe care le scrie militarul Nenițescu în timpul razboiului, așa cum sunt, „Înalță-te“, „Invocare“, „Plugar român“, „După 27 august“ și „Invocația lui Isus”, scrisă la 26 august 1877, descriu faptele eroice ale tuturor militarilor români care vor obține independența mult dorită, animați de dragostea de țară.
După război Se înscrie la Facultatea de filozofie și arte din Berlin în 1878. Se dedică studiului etnografiei, istoriei folclorului european, filosofiei, esteticii, mitologiei antice și pedagogiei. Își va susține lucrarea de doctorat la Leipzig, în 1886 cu teza „Die Affectenlehre Spinoza's“, lucrare de mare finețe și profunzime. În acest timp Nenițescu scrie poezia „Țara mea.“
Ioan S. Nenițescu a fost o persoană extrem de activă după revenirea în țară. A fost editor al revistei economice, literare, politice și științifice, „Țara nouă“ (1884-1888). A predat ca profesor de filosofie și pedagogie la Școala Normală de Institutori din București (1887). Ulterior a fost revizor școlar, deputat de Covurlui (1888), prefect de Constanța (1888), inspector școlar al Bucureștiului (1892). A colaborat la publicațiile „Albina“, „Amicul copiilor“, „Convorbiri literare“, „Lupta“, „Revista nouă“, „Romanul literar“, „Șezătoarea“ și „Ziarul presei“.
Pentru întreaga sa activitate literară, este ales membru corespondent al Academiei Române, la 18 martie 1896.
Opere Poeme Flori de primăvară, poezii ((Berlin, 1880; Editia a II-a, București, 1889)), debut în volum; Șoimii de la Războieni (poem în 9 cânturi, București, 1882) Pui de lei, poezii patriotice (București, 1891) Pui de lei Țara mea Moartea lui Decebal Voința neamului Poezii (București, 1911) Multiple poeme patritoce de inspirație istorică
Proză 1894 - Tatăl nostru în câteva istorioare pe întelesul tuturor, texte moral-creștine pentru cei tineri; 1895 - De la românii din Turcia Europeană, monografie (studiu etnic și statistic) a aromânilor ce trăiau în Imperiul Otoman.
Dramaturgie Două femei O singură iubire, comedie; Mihai Viteazul, dramă istorică; Radu de la Afumați (dramă istorică în 5 acte, București, 1897); Vlad Țepeș, dramă istorică.
Note
Legături externe
Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – N Biografia poetului la Info Azi.ro Adrian Portase, Ioan Nenițescu - poetul „simțirii românești“ , Ziarul Lumina, 5 martie 2010 Biografia lui Ioan S. Nenițescu
Categorie:Nașteri în 1854 Categorie:Nașteri pe 11 aprilie Categorie:Decese în 1901 Categorie:Decese pe 23 februarie categorie:Absolvenți ai Universității de Arte din Berlin Categorie:Decese în Buzău Categorie:Deputați români Categorie:Dramaturgi români Categorie:Gălățeni Categorie:Membri corespondenți ai Academiei Române Categorie:Monografi români Categorie:Laureați ai premiilor Academiei Române Categorie:Laureați ai premiilor Năsturel-Herescu Categorie:Poeți români din secolul al XIX-lea Categorie:Poeți români din secolul al XX-lea Categorie:Politicieni români Categorie:Prefecți români Categorie:Profesori români Categorie:Prozatori români Categorie:Români cunoscuți sub pseudonimele folosite Categorie:Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite