Palatul Poștelor este o construcție monumentală aflată în cuprinsul vechiului Centru Istoric al Bucureștiului, pe Calea Victoriei nr. 12, actualmente fiind sediu al Muzeului Național de Istorie a României.
Pregătirile pentru construcția Palatului Poștelor În 1892 a fost elaborată legea pentru construirea Palatului Poștelor. În vremea aceea, poșta ținea de Ministerul de Interne, care a fost însărcinat să aloce o sumă substanțială. În lege se specifica: «Se deschide pe seama Ministerului de Interne un credit de 3.000.000 de lei aur, care se va acoperi printr-o emisiune de rentă sau prin orice alte mijloace va găsi guvernul mai nimerit».
În același timp, arhitectul Alexandru Săvulescu, desemnat să realizeze planurile noii clădiri, a fost trimis să viziteze mai multe capitale europene și să studieze clădirile de poștă de acolo, împreună cu directorul poștelor de atunci, Ernest Sturza. Au studiat palatele poștelor din Paris, Viena, Torino, Milano, Veneția, Budapesta, Zurich și Geneva. La întoarcere s-a elaborat un plan care a fost înaintat Ministerului de Interne. Acesta a avut ca inspirație și ca model clădirea poștei din Geneva.
Edilii orașului București au hotărât să înalțe Palatul Poștelor pe un teren pe care, în secolul al XVII-lea, se aflau casele marelui agă Constantin Bălăceanu, pe locul cărora domnitorul Constantin Brâncoveanu a construit un mare han ce i-a purtat numele („Hanul Constantin Vodă”). Incendiul din anul 1847, care a cuprins o mare parte din oraș, a distrus hanul, ale cărui ruine au fost demolate până în 1862.Pe locul lui s-a instalat, în 1873, circul Suhr, construit din lemn și transformat, patru ani mai târziu, în teatru (unde au jucat Matei Millo și Grigore Manolescu). Terenul se afla de cealată parte a străzii, față în față cu cel pe care s-a construit, în aceeași perioadă, Palatul C.E.C..
Construcția Palatului Poștelor thumb|Palatul Poștei - fotografie de epocă În anul 1894, se hotărăște construirea unui sediu pentru Poșta Centrală a Bucureștiului, găzduit până în acel moment în casele Bărcănescu din strada ulița Doamnei. Lucrările de construcție efectivă a palatului au început în 1894, la punerea pietrei de temelie fiind prezenți, în cadrul unei ceremonii, regele Carol I al României, prim-ministrul Lascăr Catargiu, miniștrii cabinetului, prefectul poliției și primarul Capitalei.Bucureștiul interbelic.
Planurile Palatului Poștelor și Telegrafului au fost realizate de arhitectul Alexandru Săvulescu în stil neoclasic, care amintește de arhitectura palatului poștelor din Geneva. Fațada principală are trepte pe toată lungimea ei, un portic susținut de 10 coloane dorice și două sculpturi care îl reprezintă pe Mercur, mesagerul zeilor din mitologia romană, și o alegorie ce simbolizează Mecanica, adică progresul științei. Ambele statui sunt creația sculptorului Ștefan Ionescu-Valbudea. Extremitățile, formate din două volume proeminente, sunt înălțate și acoperite de câte o cupolă. Clădirea, amplasată pe un teren de peste 10.000 mp, a fost construită în stil arhitectural eclectic. Deasupra intrării au fost amplasate zece statui alegorice, două realizate de Carol Storck, reprezentând „Drumul de Fier” și „Electricitatea”. Majoritatea statuilor au căzut la cutremurul din 1940, celelalte au fost înlăturate de autorități pentru a nu pune în pericol trecătorii.Are subsol, parter și două etaje. La etajul 2, se afla Muzeul Poștei și o bibliotecă de specialitate.
Palatul a fost inaugurat în anul 1900, pentru beneficiarul său inițial, Poșta Română.Între1916-1918, aici a funcționat centrul de comunicații german (telegraful, centrala telefonică și poșta).
Schimbarea destinației Palatului Poșta centrală a orașului a funcționat în acest palat până în 1970, când au început lucrări de renovare a clădirii și de amenajare a Muzeului Național de Istorie, inaugurat în anul 1972.
La 29 aprilie 2012, pe treptele palatului a fost dezvelită Statuia împăratului Traian, cu o înălțime de 2,15 metri, turnată din aproximativ 500 de kilograme de bronz. La inaugurarea monumentului, directorul Muzeului Național de Istorie, Ernest Oberländer Târnoveanu, a declarat că “Muzeul are mari probleme de structură, mai ales la colțuri și în partea dinspre Calea Victoriei (unde e montată statuia). De aceea, clădirea urmează să intre în consolidare. În aceste condiții, cele 500 kg nu fac deloc bine muzeului, mai ales în zona treptelor, care și așa sunt șubrede”."Statuia lui Traian e prea grea! Scările sunt în pericol de prăbușire"
Note
Vezi și Lista palatelor din București De la Palatul Poștelor, la cel mai mare muzeu din istorie din România Palatul Poștelor: monumentul istoric al comunicării din București/
Legături externe
Harta Monumentelor Istorice din București
Categorie:Fondări în 1900 Categorie:1900 în arhitectură Categorie:Arhitectură neoclasică Categorie:Istoria poștală a României Poștelor Palatul Poștelor Categorie:Sistemul poștal din România